Guvernul ia în calcul prelungirea restricţiilor din ţările UE pentru muncitorii români

Guvernul va cere CE să realizeze un nou studiu, actualizat, privind impactul liberalizării pieţei muncii asupra economiilor din statele UE, în încercarea de a determina ridicarea restricţiilor pentru muncitorii români, dar ia în calcul şi varianta prelungirii acestor restricţii în contextul crizei.

În discuţiile care vor fi iniţiate cu oficialii Comisiei Europene (CE) şi ai statelor membre UE care au impus restricţii la angajarea muncitorilor români va fi invocat faptul că liberalizarea pieţei muncii contribuie la eliminarea muncii la negru şi că statele care au amânat liberalizarea pentru ţările est-europene se confruntă cu un deficit al forţei de muncă ce nu va putea fi acoperit în următorii ani, relevă un document guvernamental.

Autorităţile române vor susţine astfel că liberalizarea pieţei forţei de muncă nu ar conduce la creşterea numărului muncitorilor români care s-ar îndrepta spre aceste state, ci ar asigura un cadru legal pentru lucrătorii deja prezenţi în ţările respective.

Documentul relevă însă că autorităţile române se aşteaptă în acelaşi timp şi ca perioada de restricţii să fie prelungită, din cauza reticenţei opiniei publice faţă de muncitorii străini în contextul crizei.

"Guvernul va cere Comisiei Europene realizarea unui nou studiu, actualizat, privind impactul liberalizării pieţelor forţei de muncă asupra economiilor din statele membre ale UE. În acelaşi timp, trebuie să avem în vedere probabilitatea ca statele membre UE să prelungească regimul tranzitoriu, invocând motive de politică internă şi reticenţa opiniei publice faţă de prezenţa lucrătorilor din alte state, pe fundalul crizei economice şi a impactului său la nivel social", se arată în document.

Restricţii la angajarea muncitorilor români sunt existente încă în ţări precum Austria, Belgia. Franţa, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda, Marea Britanie, Elveţia, Malta.

Conform Tratatului de Aderare a României, până în 2014 există o perioadă de tranziţie în care fiecare stat membru trebuie să liberalizeze gradual accesul muncitorilor români pe piaţa muncii.

La finele anului 2008, Comisia Europeană a cerut statelor membre UE care au restricţionat accesul pe piaţa muncii al românilor şi bulgarilor să anuleze aceste bariere, argumentând că măsura s-ar justifica din punct de vedere economic.

La acea dată, CE a publicat un raport care arăta că muncitorii din ţările care au aderat la UE în 2004 au avut un impact pozitiv asupra economiilor statelor membre şi nu au dus la tulburări grave pe piaţa muncii din aceste ţări.