Medicii de familie care fac gărzi în centrele de permanenţă primesc, din 1 iunie, mai mulţi bani

Medicii de familie şi asistenţii medicali care fac gărzi în centrele de permanenţă primesc, din 1 iunie, mai mulţi bani pentru asistenţa medicală primară acordată în aceste unităţi, iar autorităţile locale vor fi obligate să se implice în finanţarea centrelor.

Noile reguli pentru desfăşurarea activităţii medicilor de familie în centrele de permanenţă vor intra în vigoare din 1 iunie.

Ministerul Sănătăţii a publicat, ieri, pe site-ul instituţiei, proiectul de Ordin pentru aprobarea Normelor metodologice cu privire la asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă.

"În noile norme am prevăzut măsuri care duc la flexibilizarea activităţii şi eliminarea disfuncţionalităţilor în funcţionarea centrelor de permanenţă. De asemenea, am suplimentat veniturile medicilor de familie şi a asistenţilor medicali care asigură continuitatea asistenţei medicale primare în regim de gardă în aceste centre şi am prevăzut obligaţia autorităţilor locale de a se implica în susţinerea acestor unităţi deoarece comunitatea locală este beneficiara directă a serviciilor efectuate de astfel de unităţi", a declarat ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, citat într-un comunicat al MS.

Noutăţi în proiectul centrelor de permanenţă

Ministrul Sănătăţii a dispus majorarea tarifelor pentru medicii de familie care efectuează gărzi în centrele de permanenţă.

Astfel, un medic de familie va primi un tarif orar de 12,8 lei pe oră indiferent de gradul profesional, faţă de 10 lei pe oră aşa cum era prevăzut în prezent, sumă din care medicul era obligat să plătească şi utilităţile centrului.

În cazul asistenţilor medicali, tariful se va calcula în funcţie de salariul negociat, indiferent dacă aceştia se află în contract cu casele de asigurări sau sunt angajaţi numai în serviciul de gardă, dar nu mai mic de opt lei pe oră.

Ca o noutate, în cazul centrelor de permanenţă care sunt organizate în cabinetele medicilor de familie, aceştia primesc, în plus, încă 6,4 lei pe oră, a precizat MS.

De asemenea, în premieră, a fost publicată lista cu serviciile cuprinzând urgenţele medico-chirurgicale (cod verde) pentru care se pot acorda consultaţii de urgenţă, de către medicii de familie, în cadrul centrelor de permanenţă sau la domiciliul pacienţilor.

Conform proiectului de act normativ, autorităţile locale vor fi obligate să se implice în finanţarea centrelor de permanenţă.

Autorităţile locale vor avea obligaţia să asigure personalul auxiliar, respectiv îngrijitoare, paznic, registrator medical, după caz, dacă pun la dispoziţie spaţiul, şi paza pentru cabinetele care participă la un centru de permanenţă, indiferent de forma de organizare a unităţii.

De asemenea, autorităţile locale vor trebui să asigure dotarea minimală necesară funcţionării, utilităţile şi plata centrelor de permanenţă, dacă pun la dispoziţie spaţiul pentru aceste unităţi.

Potrivit proiectului de act normativ, pentru a nu încărca programul medicilor de familie care acceptă să facă gărzi în centrele de permanenţă s-a prevăzut înfiinţarea acestor unităţi de către un grup de şapte medici, faţă de cinci medici cât era stipulat în prezent.

În situaţia în care nu se poate respecta condiţia de a se constitui un grup de şapte medici pentru asigurarea serviciului în regim de gardă în centrele de permanenţă, se pot înfiinţa şi unităţi cu cinci sau şase medici de familie, dacă aceştia pot asigura funcţionalitatea şi sunt de acord să funcţioneze în această formulă.

În cazul în care se doreşte înfiinţarea unui centru de permanenţă, dar numărul medicilor din zonă este mai mic decât numărul minim de cinci, pot fi cooptaţi medici de familie care nu sunt titulari de cabinet sau rezidenţi în medicina de familie în anul III de pregătire pentru a constitui echipele de gardă necesare funcţionării unităţii, a precizat MS.

Decizia de înfiinţare a centrului de permanenţă va fi autorizată de directorul executiv al direcţiei de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti.

În centrele de permanenţă care au la dispoziţie autospeciale de consultaţii la domiciliu, activitatea medicilor de familie în afara acestuia va fi coordonată de dispeceratul medical de urgenţă.

Astfel, dacă pacientul sau aparţinătorii acestuia se adresează dispeceratului medical de urgenţă prin numărul unic de apel 112, iar din informaţiile obţinute se apreciază că starea pacientului nu este critică, dispeceratul medical de urgenţă solicită deplasarea la domiciliu a medicului de familie care efectuează serviciul în regim de gardă în cadrul centrului de permanenţă.

În cazul în care pacientul sau aparţinătorii acestuia se adresează direct centrului de permanenţă, solicitând acordarea unei consultaţii la domiciliu, medicul de familie care efectuează serviciul în regim de gardă în centrul de permanenţă poate merge la domiciliul pacientului numai cu acordul dispeceratului medical de urgenţă.

În 2011, Ministerul Sănătăţii a alocat 21 milioane de lei pentru funcţionarea centrelor de permanenţă. În prezent, în România funcţionează 88 centre de permanenţă. În urma noilor prevederi, Ministerul Sănătăţii urmăreşte înfiinţarea a încă 60 de astfel de unităţi.