Numărul studenţilor, în special în învăţământul particular, este în scădere

Numărul studenţilor, în special în învăţământul particular, este în scădere, numai în anul 2009-2010 reducerea fiind de 115.800, după ce în ultimii zece ani în universităţi a fost înregistrată cea mai spectaculoasă creştere a tinerilor înscrişi la facultăţi, potrivit unui raport MECTS.

Din datele prezentate în raportul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS) privind Starea învăţământului în 2010 rezultă că, la nivel general, numărul şcolarilor din România este în scădere.

"Populaţia în vârstă de şcolarizare (3-23 ani) s-a redus treptat în perioada 2001-2009. Concomitent s-a produs şi reducerea populaţiei cuprinse în sistemul de educaţie. Tendinţa descendentă a populaţiei şcolare s-a păstrat şi la nivelul anului şcolar 2009-2010 (totalul elevilor şi studenţilor a fost de 4.174.400 - în scădere cu 148.200 faţă de anul anterior)", se arată în documentul MECTS, publicat miercuri.

Autorii raportului precizează în document că a crescut numărul copiilor din învăţământul preşcolar, dar a scăzut populaţia şcolară din ciclurile primar şi gimnazial.

Astfel, la acest nivel de educaţie, efectivele de elevi din anul şcolar 2009-2010 au scăzut cu 13.500 faţă de anul anterior. Acelaşi trend, dar şi mai accentuat, se constată şi în învăţământul gimnazial, unde numărul de elevi a scăzut cu 19.200 în 2009-2010 faţă de anul precedent.

Tendinţă descendentă în învăţământul profesional

Reducerea pe ansamblu a efectivelor şcolare corespunzătoare învăţământului primar şi gimnazial - care va mai continua şi în următorii ani, conform prognozelor demografice - are efecte directe asupra resurselor umane sub aspect cantitativ, precum şi în ceea ce priveşte structura reţelei şcolare, în special în mediul rural, notează autorii raportului.

De asemenea, măsurile de desfiinţare a şcolilor de arte şi meserii au condus la creşterea semnificativă a efectivelor de elevi din licee, concomitent cu scăderea la nivelul învăţământului profesional.

Efectivele de elevi din învăţământul secundar superior au înregistrat o tendinţă ascendentă - ca urmare a creşterii cererii de educaţie pentru aceste rute de formare, precum şi ca efect al măsurii de prelungire a duratei învăţământului obligatoriu la 10 ani. La nivel liceal, creşterea a fost mai mare, de 53.300 de elevi în 2009-2010 faţă de anul şcolar anterior, în special în mediul rural, se mai arată în documentul citat.

Totodată, în învăţământul profesional s-a înregistrat o tendinţă descendentă în ambele medii de rezidenţă, ca urmare a măsurii de creştere a cifrei de şcolarizare în învăţământul liceal prin preluarea locurilor din şcolile de arte şi meserii.

MECTS mai notează în raportul privind Starea învăţământului în 2010 că s-a redus numărul de studenţi, în special la nivelul învăţământului particular.

Conform documentului, în ultimii zece ani, cea mai spectaculoasă creştere a populaţiei şcolare s-a înregistrat în învăţământul superior. În anul universitar 2009-2010 efectivele de studenţi au fost însă în scădere, ca şi în anul universitar anterior, reducerea fiind de 115.800 faţă de 2008-2009, în special în învăţământul superior particular, determinată, cel mai probabil, de scăderile demografice.

A scăzut rata de participare la învăţământul superior

În ultimii ani a scăzut rata de participare la învăţământul superior, diferenţele participării pe medii de rezidenţă rămânând semnificative.

După o creştere spectaculoasă, în special la nivelul învăţământului particular, rata brută de participare la învăţământul superior a scăzut în ultimii doi ani, ajungând la valoarea de 45% în 2009-2010, faţă de 51,7% în anul universitar anterior.

"Diferenţa pe medii de rezidenţă a ratei brute de cuprindere în învăţământul superior s-a diminuat, dar rămâne totuşi la valori foarte ridicate: 56,3% dintre tinerii de 19-23 ani din mediul urban sunt în învăţământul superior, comparativ cu 27,2% în rural", se mai arată în documentul citat.

Raportul arată că aproape 80% din populaţia în vârstă de şcolarizare (7-23 ani) este cuprinsă în sistemul educaţional.

În ultimul deceniu, rata de participare la toate nivelurile de educaţie (ISCED 1-6) ca raport din populaţia în vârstă de 7-23 ani a înregistrat o creştere constantă, ajungând la peste 80%. În ultimii doi ani şcolari, aceasta este uşor descendentă, având valoarea de 78,3% în anul şcolar 2009-2010, notează autorii raportului.

"Rata de participare la educaţie înregistrează valori diferite pe sexe: populaţia şcolară feminină are o rată de participare mai mare faţă de populaţia şcolară masculină la toate nivelurile de educaţie", se mai arată în document.

În ce priveşte învăţământul preşcolar, raportul menţionează că peste 91% dintre copiii intraţi în clasa I au frecventat grădiniţa.

Rata brută de cuprindere în învăţământul preşcolar a crescut continuu în ultimii ani, ajungând în 2009-2010 la valoarea de 78,4%. Diferenţa pe medii de rezidenţă s-a păstrat şi în acest an şcolar, dar a continuat să se reducă, fiind cea mai scăzută din întreaga perioadă 2001 -2009.

"Ponderea elevilor intraţi pentru prima dată în clasa I care au frecventat învăţământul preşcolar a înregistrat o evoluţie ascendentă în ultimii ani. La nivelul anului şcolar 2009-2010, peste 91% dintre copiii care au intrat în clasa I au fost anterior la grădiniţă", mai notează MECTS în documentul citat.

În schimb, rata de participare a adulţilor (25-64 ani) la educaţie şi formare continuă este în scădere.

"Rata de participare a adulţilor (25-64 de ani) la formare profesională continuă se menţine la un nivel redus, la nivelul anului 2008 aceasta fiind de 1,6% - de peste patru ori mai redusă faţă de media UE. Numai aproximativ 15% dintre participanţii adulţi la aceste cursuri sunt din mediul rural. În acest context, devine o necesitate implementarea prevederilor specifice acestui domeniu, din proiectul Legii Educaţiei Naţionale", se mai arată în raportul MECTS.