Gregorian Bivolaru vrea 30.000 de euro despăgubiri pentru suferinţele din perioada comunistă

Fondatorul Mişcării de Integrare Spirituală în Absolut (MISA), Gregorian Bivolaru, cere, pe cale civilă, Tribunalului Bucureşti, obligarea României la plata a 30.000 de euro, pentru două procese în care a fost condamnat în vremea regimului comunist şi pentru internarea sa la un spital de psihiatrie.

Dezbaterile încep în 10 februarie, în acest proces.

În acţiunea sa depusă la Secţia Civilă a Tribunalului Bucureşti, Bivolaru arată că doreşte despăgubirea cu câte 10.000 de euro, respectiv pentru două condamnări, cu "caracter politic", precum şi pentru faptul că în 1989 a fost internat cu forţa la un spital de psihiatrie.

Bivolaru arată că sentinţele penale 68 din 20 ianuarie 1977 a Judecătoriei Sectorului 7, 960 din 28 septembrie 1984 a Judecătoriei Sectorului 4 şi 616 din 19 august 1989 a Judecătoriei Sectorului 1, toate rămase definitive prin decizii ale Tribunalului Bucureşti, au avut un "caracter politic", au fost date pe nedrept, astfel suferind un prejudiciu moral însemnat.

"În fapt, în perioada regimului comunist am fost arestat, torturat, discreditat, moral şi mi s-au adus acuzaţii pe nedrept, acestea din urmă constituind baza condamnărilor mele pentru infracţiunile de drept comun la care am fost supus şi care, în realitate, erau un paravan pentru exercitarea împotriva mea a opresiunilor politice", arată acesta în acţiunea de la instanţă.

Bivolaru motivează că totul i s-a tras de la faptul că a fost în dezacord cu regimul comunist, care interzisese la acea vreme practicarea Yoga şi că prin continuarea acestor practici a fost în contradicţie cu "ideologia regimului comunist care se opunea oricărei forme de emancipare umană (morală, spirituală, culturală), prin control strict, teroare...".

Bivolaru mai notează că prima percheziţie care l-a vizat a avut loc în 1972, pe fondul faptului că el coresponda cu Mircea Eliade, care "se arătase foarte prietenos" şi care îl invitase la Paris pentru a-l ajuta să aprofundeze domeniile care aveau legătură cu spiritualitatea.

Fondatorul MISA mai arată că a fost audiat de şapte ori în sediul Securităţii din strada Eforie, ocazie cu care i s-ar fi spus să înceteze orice legătură de comunicare cu Mircea Eliade pentru că acesta din urmă era considerat un duşman al statului.

Acesta mai acuză faptul că, în perioada comunicată, în urma mai multor percheziţii care l-au vizat, i-au fost luate numeroase notiţe şi cărţi "rare" pe care se chinuise să le achiziţioneze din "talciocuri" sau străinătate.

Bivolaru mai arată că pe parcursul audierilor în dosarele sale întocmite de Securitate, a fost supus unor metode coercitive de anchetă, precum tortura. Una dintre metode este detaliată pe larg, în acţiunea depusă la instanţă, fondatorul MISA, arătând că i se arătau "declaraţii" făcute de către anchetatori, pe care era pus să le semneze. În urma refuzului evident de a semna, mai notează Bivolaru, era bătut "cu bestialitate" până leşina, fiind apoi stropit cu apă.

Gregorian Bivolaru, precizează că aceste lucruri pot fi dovedite inclusiv prin declaraţiile unor martori, soţii Tocineanu, care ar fi fost şi ei luaţi în vizorul Securităţii în ceea ce privea acţiunile sale şi care la rândul lor ar fi refuzat să semneze astfel de declaraţii preconcepute de către anchetatori.

Bivolaru povesteşte în acţiunea sa şi despre evadarea din arestul Securităţii, fapt ce ar fi dus la dejucarea unei înscenări pe care securiştii ar fi vrut să i-o facă fondatorului MISA.

Despre internarea sa la psihiatrie, Bivolaru notează că în 1989 a fost arestat din nou şi dus la sediul Securităţii, unde era pus în faţa unor acuzaţii de drept comun, dosar despre care acesta arată că "era subţire".

La acel moment, povesteşte Bivolaru în acţiune, colonelul N. Vasile, "care fusesese teribil de deranjat de evadarea" liderului MISA şi care îl ameninţase în urma evadării din 1984 că îl "va distruge", l-a anunţat la acea vreme că va fi internat la spitalul de psihiatrie din Poiana Mare. Bivolaru arată instanţei că aceasta era o altă metodă a securităţii de a-şi extermina opozanţii. "Administrarea nejustificată a unui tratament aplicabil unui bolnav unei persoane sănătoase determină anihilarea psiho-mentală a opozantului", conchide Bivolaru.

Gregorian Bivolaru şi alţi 20 de membri ai conducerii Mişcării de Integrare Spirituală în Absolut (MISA) sunt acuzaţi de trafic de persoane, infracţiuni la legea dreptului de autor prin "practicarea" videochaturilor, ultraj contra bunurilor moravuri în spectacolele grupării şi exprimare de mesaje antisemite.

Activitatea MISA a fost verificată în cadrul unei operaţiuni intitulate "Christ", iar probele strînse în anchetă au permis formularea de acuzaţii la adresa mai multor persoane, pentru diferite infracţiuni.

În martie 2004, poliţişti, jandarmi şi procurori au declanşat o amplă acţiune împotriva membrilor MISA, în urma mai multor plângeri împotriva lui Gregorian Bivolaru făcute de părinţii unor tineri atraşi în această mişcare, considerată a desfăşura activităţi imorale.

Acţiunea a continuat cu percheziţii în peste 20 de imobile din cartierul bucureştean Ferentari, Calea Plevnei, intrarea Tudor Ştefan şi străzile Turturică (sector 5) şi Cîmpineanu (sector 1), imobile în care aveau loc activităţi de videochat-uri pornografice şi erotice neautorizate cu utilizatori din străinătate. Au fost ridicate tone de aparatură, cărţi, casete şi reviste pornografice şi peste o sută de persoane au fost apoi audiate. În aceleaşi locaţii a fost descoperită şi Mădălina Dumitru, victimă în dosarul în care Bivolaru este acuzat de relaţii sexuale cu o minoră.

Modul în care au fost făcute descinderile a determinat reacţii negative şi acuzaţii de încălcare a drepturilor şi libertăţilor membrilor acestei mişcări. De altfel, membrii MISA au organizat mai multe proteste, cerând în mod repetat, de atunci, restituirea unor materiale confiscate şi care - susţin ei - nu au caracter de probe în anchetă.

În 27 martie 2009, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis o cerere înaintată de reprezentanţii MISA privind strămutarea dosarului şi a decis ca acesta să se judece, în continuare, la Tribunalul Cluj.

În prezent, Bivolaru se află în Suedia, unde a primit azil politic.