Peste 20.000 de copii, născuţi prematur anual în România, îngrijirea lor costă cam 1.000 euro pe zi

Peste 20.000 de copii se nasc anual prematur şi cu greutate mică, iar îngrijirea lor costă aproximativ 1.000 de euro pe zi, prematuritatea fiind una din principalele cauze de mortalitate neonatală la nivel naţional, susţine şeful clinicii de profil din Maternitatea Polizu, Silvia Stoicescu.

Prematuritatea şi complicaţiile sale sunt responsabile de mai mult de jumătate din decesele neonatale, reprezentând una din principalele cauze de mortalitate neonatală din România.

Datele oficiale ale Institutului Naţional de Statistică arată că, în 2009, dintre cei 222.388 de copii născuţi, 17.383 au avut sub 2.500 de grame, iar 10.635 de copii au venit pe lume înainte de 36 de săptămâni.

"Se estimează că rată de prematuritate în România este de aproximativ 9%. În general, România are un indicator de prematuritate mai mare faţă de multe ţări ale UE. În acelaşi timp, procentajul copiilor născuţi înainte de 28 de săptămâni şi având sub 1.000 g este de aproximativ 1-1,5% din totalul nou-născuţilor vii. Cifrele sunt variabile în funcţie de zonele geografice", a spus, miercuri, Silvia Stoicescu, preşedintele Asociaţiei Române de Neonatologie.

Aceasta a precizat că sunt regiuni cu o rată mai mare de prematuritate, respectiv Moldova şi Muntenia, în funcţie de condiţiile socio-economice (vârstă mamei, venitul redus, etc.) şi de patologia maternă.

"Pe de altă parte, centrele universitare mari îngrijesc în maternităţile de grad III un număr dublu de prematuri faţă de restul maternităţilor din ţară", a adaugat Silvia Stoicescu.

În 2009, 18% dintre femeile sub 30 de ani au născut fără a merge la nici un control prenatal. "Peste 40% dintre femeile care nasc prematur nu beneficiază de o consultaţie prenatală sistematică sau periodică", a arătat Silvia Stoicescu.
Cea mai frecventă cauză de mortalitate determinată de prematuritate este sindromul de detresă respiratorie, cauzat de imaturitatea pulmonară. În contextul prematurităţii, printre complicaţiile pe termen scurt determinate de detresă respiratorie sunt hemoragia pulmonară şi cerebrală, enterocolită ulceronecrotică, displazia bronhopulmonară, retinopatia de prematuritate.

Pe termen lung, prematurii care au prezentat detresă respiratorie au risc de apariţie a sechelelor neuro-motorii: paralizie cerebrală, retard mental, handicap psihomotor. Există, de asemenea, studii care asociază prematuritatea şi cu autismul.

"Tratamentul prematurilor înseamnă, în fapt, realizarea unei tranziţii cât mai puţin agresive între condiţiile intrauterine şi mediul exterior. În condiţiile actuale de dotare a maternităţilor, realizăm maximum posibil pentru a salvă copiii mai mici de 28 de săptămâni, însă pe mulţi îi pierdem sau îi recuperăm parţial, ei continuând să trăiască cu diferite forme de handicap. Pentru a schimba această situaţie, este nevoie de echipamente performante, care să ne ajute în special în ventilaţia mecanică a acestor micuţi pacienţi în primele zile de viaţă, moment delicat în care aplicarea tehnicilor moderne poate face diferenţă între un copil normal sau un copil cu risc mare de deces şi handicap ulterior", a arătat Adrian Toma, medic primar neonatolog, şef secţie în cadrul Spitalului Clinic Obstetrică Ginecologie "Prof Dr. Panait Sârbu".

Îngrijirea unui copil prematur este extrem de costisitoare, statisticile la nivel european indicând un cost de aproxmativ 1.000 de euro/zi.

Prematurul este orice copil care s-a născut înainte de 37 săptămâni de gestaţie. Pragul de greutate este în cazul bebeluşilor de 2.500 de grame.

Medicii spun că printre cauzele prematurităţii pot fi enumeraţi factori socio-economici - sarcină nedispensarizată, pregătirea redusă a mamei, venitul material redus şi condiţiile de viaţă precare, consumul de droguri, tutun, alcool. La acestea se adaugă patologia maternă, respectiv suferinţe preexistente sarcinii (boli de sistem, infecţii TBC, malformaţii cardiace); boli concomitente sarcinii (hipertensiune arterială, diabet zaharat, pneumonii, infecţie urinare şi vaginale); boli ale aparatului uro-genital matern (fibrom, malformaţii uterine); sarcină multiplă (frecvenţă în cazul fertilizării în vitro); intervalele mici între sarcini şi lipsa unei igiene sexuale adecvate.