Pensionarii ameninţă cu proteste dacă proiectul Legii pensiilor va fi adoptat în forma actuală

Federaţiile naţionale de pensionari au depus, ieri, un amendament la proiectul Legii pensiilor, cerând ca punctul de pensie să reprezintă 45% din salariul mediu şi au ameninţat că dacă actul normativ va fi adoptat în forma promovată de Guverm, vor ieşi în stradă până la 500.000 de pensionari.

Peste 200 de membri ai federaţiilor de pensionari din România s-au întâlnit, ieri, la Senat pentru a discuta proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii, principalele lor nemulţumiri vizând modul de calcul al punctului de pensie, dar şi majorarea vârstei de pensionare.

Aceştia au criticat faptul că nici un reprezentat al Guvernului nu a venit la discuţiile organizate pe marginea proiectului de lege privind pensiile şi au strigat în repetate rânduri "Jos Guvernul", "Demisia", dar şi "Jos Băsescu".

Pensionarii consideră că proiectul de lege este "prost croit" şi susţin că vor ieşi în stradă dacă va fi adoptat în forma promovată de Guvern, precum şi că vor sesiza organismele internaţionale asupra faptului că le sunt încălcate drepturile.

Preşedintele Federaţiei Unirea, Dumitru Cojanu, a acuzat guvernanţii că mint atunci când afirmă că bugetul de pensii este deficitar.

"Am constatat că în perioada 2001-2008 în care s-a aplicat Legea 19 bugetul de pensii a fost excedentar. Ei spun că din 2006 sunt pe deficient, dar acest lucru este fals. Pe 2006 bugetul de pensii a fost excedentar, având în plus 1,783 miliarde de lei. Ne mint pe faţă", a declarat Cojanu.

El a criticat şi declaraţiile demnitarilor despre menţinerea standardelor pensionarilor, precizând că în fapt aceştia vorbesc despre "menţinerea sărăciei".

În opinia pensionarilor, problema pensiilor ar putea fi rezolvată prin recuperarea datoriilor existente la bugetul de asigurări sociale. Cojanu a afirmat că datoriile angajatorilor la bugetul de asigurări sociale totalizează 22 de miliarde de euro şi l-a acuzat pe premierul Emil Boc că nu vorbeşte niciodată despre acest lucru.

"Dacă aceşti bani intrau în bugetul de asigurări sociale, aveau bani şi de pensii, şi de salarii", a mai spus preşedintele Federaţiei Unirea.

Pensionarii consideră că efectele crizei sunt suportate efectiv de ei şi susţin că modul de calcul al punctului de pensie aşa cum a fost stabilit în proiectul de act normativ ar duce la sărăcirea galopantă a pensionarilor.

"Salariul mediu pe economie va creşte după ieşirea din criză, iar inflaţia va fi redusă, ceea ce înseamnă că va trage în jos şi pensiile", a mai spus Dumitru Cojanu.

Vicepreşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor Pensionarilor din România, Marin Iancu, a arătat că modificarea modului de calcul al punctului de pensie nu este singura măsură luată împotriva pensionarilor, precizând că şi creşterea preţurilor, ca şi introducerea coplăţii pentru serviciile medicale considerate din ce în ce mai slabe duc la o situaţie tot mai dificilă pentru pensionari.

Preşedintele Federaţiei Naţionale Omenia, Gheorghe Chioaru, a declarat că 80 la sută din pensionari au pensii sub 1.000 de lei, iar 70 la sută dintre aceştia au sub 550 de lei, venituri care nu le permit să-şi cumpere medicamente sau să plătească facturile la încălzire, iar acest fapt duce la dublarea numărului de decese a pensionarilor în timpul iernii.

În cadrul dezbaterilor din Senat pensionarii au mai cerut să aibă un reprezentant în Parlamentul României.

Mihai Şeitan declara, săptămâna trecută, că deficitul la bugetul de pensii în primele două luni ale acestui an a fost de 1,5 miliarde de lei, însă a dat asigurări că plata pensiilor nu este pusă în pericol în acest an.

Ministrul Muncii a afirmat că nu există nici un scandal în privinţa plăţii pensiilor, întrucât "acestea se plătesc aşa cum se plătesc şi salariile".

Totodată, ministrul Muncii declara, în 24 februarie, că dacă actualul sistem de pensii ar fi păstrat în România, anul viitor suma transferată de la bugetul de stat pentru plata pensiilor ar trebui să crească la două miliarde de euro, iar până în 2025, suma transferată în acest scop ar ajunge să reprezinte şase la sută din PIB.