Românii ar putea primi cardul naţional de sănătate abia la 1 ianuarie 2011, cu întârziere de peste 3 ani

Românii ar putea primi cardul naţional de sănătate de la 1 ianuarie 2011, cu o întârziere de peste trei ani, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă care prevede că în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate vor fi alocate sumele pentru acest document.
Ministerul Sănătăţii a pus în dezbatere publică, până în 29 ianuarie 2010, proiectul de Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Articolul 338 din proiect, care face referire la cardul naţional de asigurări de sănătate, prevede că în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate vor fi alocate sumele pentru cardul naţional, astfel încât acesta să poată fi implementat la 1 ianuarie 2011.
Programul trebuia implementat până la sfârşitul anului 2007. Prevederile privind cardul european şi cardul naţional de asigurări sociale de sănătate au intrat în vigoare după 90 de zile de la promulgarea, la sfârşitul lunii aprilie 2006, a pachetului de legi privind reforma în sănătate. Respectivul document mai avea nevoie, ca legislaţie secundară, de un ordin al preşedintelui CNAS, potrivit Legii 95 din 2006.
Titlul IX din pachetul de legi privind reforma în sănătate (Legea 95 din aprilie 2006) prevede procedurile de elaborare, implementare şi distribuirea în România a cardului european şi a celui naţional de asigurări de sănătate.
Cardul naţional de asigurări sociale de sănătate este un document electronic prin care pacientul face dovada că este asigurat în sistemul de sănătate. Acest card va fi eliberat de casa de asigurări de sănătate unde figurează ca asigurat titularul acestuia.
În 2006, autorităţile sanitare au recunoscut că România "stă foarte prost la capitolul informatizare" şi că introducerea acestui sistem la nivel naţional reprezintă modalitatea vitală de a ţine sistemul sanitar în frâu şi de a cunoaşte costurile reale din sănătate. În România există trei reţele, care ar trebui să funcţioneze în sincronizare una cu alta: reţeaua clinică, cea care leagă direcţiile sanitare de spitale şi reţeaua farmaciilor.
Reţeaua clinică ar trebui să unească toate casele de asigurări de sănătate şi cabinetele medicale de toate tipurile. În cadrul acestei reţele ar trebui cuprinse toate datele clinice ale pacientului, pornind de la istoria bolilor de care suferă şi a consumului de medicamente. Reţeaua care leagă direcţiile sanitare de spitale ar trebui să aibă ca software dominant programul contabil, având în vedere cheltuielile mari din unităţile sanitare. Reţeaua farmaciilor - care ar putea fi inclusă în reţeaua clinică - ar trebui să permită farmaciştilor, în urma informatizării, să elibereze numai medicamentele compensate prescrise de medicul de familie, explicau, în 2006, autorităţile sanitare.
La începutul anului 2010, sistemul sanitar nu este încă informatizat, întrucât două componente ale proiectului sunt la Ministerul Sănătăţii, iar Casa Naţională de Asigurări de Sănătate are nevoie de un sistem unic integrat, a explicat pentru MEDIAFAX preşedintele CNAS, Nicolae Lucian Duţă.