Politicienii Mircea Geoană, Adrian Năstase şi Viorel Hrebenciuc povestesc, în interviuri acordate Agenţiei MEDIAFAX, despre Revoluţie şi despre ce au însemnat ultimii 20 de ani pentru ei şi pentru societatea românească.

 

Mircea Geoană: Am sperat la un trai mai bun

Reporter: Ce funcţie aveaţi la Revoluţie?
Mircea Geoană: Eram inginer, adjunct de şef de brigadă la Energomontaj.
Rep.: Ce făceaţi în acele zile?
M.G.: Am mers, cu soţia, la Intercontinental, pe 21 seara, iar pe 22 am ieşit cu toţii în stradă.
Rep.: Ce aşteptări aţi avut?
M.G.: Am sperat în primul rând la libertate, la fel ca toţi românii. În al doilea rând, am sperat la un trai mai bun, pentru că anii '80 au fost foarte duri din acest punct de vedere. Fiind tânăr inginer, am vrut înainte de Revoluţie să ies din ţară, să văd cum funcţionează lucrurile în alte state, să intru în contact şi cu alţi oameni, cu alte culturi. Din păcate, acest lucru nu mi-a fost permis, din cauză că în familia soţiei mele au fost oameni care au plecat din ţară. Nu a fost foarte plăcut acest lucru şi nici foarte uşor, iar până în 1989 am acumulat destule nemulţumiri. Revoluţia a însemnat pentru mine un semnal de normalitate din partea societăţii româneşti, pentru că o societate presată şi încărcată de greutăţi a dat un răspuns ferm şi european, având în vedere ce se întâmplase deja în toate statele socialiste.

 

Adrian Năstase: Acum 20 de ani, ne simţeam jigniţi de previziunile lui Brucan

Reporter: Ce funcţie aveaţi la Revoluţie?
Adrian Năstase: În 1989 eram cercetător, încă tânăr, în cadrul Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române, poziţie în care mă aflam de cinsprezece ani. Mă ocupam de drept internaţional. La acel moment, era cariera la care mă gândeam şi pentru anii următori. Cu câteva zile înainte de evenimentele din 1989, nu mă gândeam la faptul că mă voi implica în politică în doar câteva săptămâni, că voi ajunge ministru de Externe în câteva luni, într-un guvern democratic de după îndepărtarea regimului comunist.
Rep.: Ce făceaţi în acele zile?
A.N.: Ca de obicei, în acea perioadă a anului, finalizam contractele de cercetare. Evenimentele de atunci s-au succedat însă foarte repede, multe detalii s-au pierdut pur şi simplu. Am ajuns destul de rapid din Institut în Comisia de politică externă a CPUN. Implicarea mea s-a datorat unei anumite experienţe care se căuta atunci. Exista mult entuziasm, dar nu era clar pentru toată lumea ce trebuia făcut, la nivel instituţional-legislativ şi guvernamental. Asta m-a adus până la urmă şi în postura de a fi nominalizat in poziţia de ministru de Externe. În acele zile însă nu mă gândeam la o carieră politică.
Rep.: Consideraţi că Silviu Brucan a avut dreptate când a făcut pronosticul privind cei 20 de ani?
A.N.: Acum 20 de ani, ne simţeam jigniţi de previziunile lui Brucan. Acum 10 ani, ne temeam de faptul că a fost prea optimist. Acum, când trebuie să evaluăm adevărul poziţiilor sale stăm şi ne întrebăm dacă a avut sau nu dreptate.

 

Viorel Hrebenciuc: Eu sunt participant la Revoluţie

Reporter: Ce funcţie aveaţi la Revoluţie?
Viorel Hrebenciuc: Eram instructor de specialitate la Consiliul Bacău.
Rep.: Ce făceaţi în acele zile?
V.H.: Eu sunt printre cei care a fost vicepreşedinte ales în 22 decembrie, ora 17.00, al CFSN, cum era atunci. Deci eu sunt participant la Revoluţie de vineri, 22 decembrie. Sunt participant direct şi aveam şi funcţia de vicepreşedinte al CFSN.
Rep.: Ce aşteptări aţi avut atunci?
V.H.: Cea mai mare bucurie a mea, pe care, voi, poate, cei mai tineri, nu aveţi cum să o înţelegeţi, este că Revoluţia ne-a permis să nu mai fim duplicitari. În sensul că una gândeam şi alta vorbeam. Nu vă puteţi imagina cât de mult înseamnă să poţi spune ceea ce crezi.
Rep.: S-au împlinit aceste aşteptări?
V.H.: S-au împlinit. Poate au mai fost momente de-a lungul acestor ani când poate nu am spus ceea ce gândesc, dar, momente rare. E un mare câştig. Poate voi, cei mai tineri, nu aveţi cum să-l înţelegeţi: să poţi să spui ceea ce gândeşti fără să-ţi fie frică.
Rep.: Unde credeţi că se află societatea românească în acest moment?
V.H.: Într-un stadiu care, oricum, nu poate fi catalogat drept pozitiv.
Rep.: A avut dreptate Silviu Brucan, cu cei 20 de ani?
V.H.: Atunci, când l-am auzit pe Brucan spunând treaba asta, am zis că greşeşte. Astăzi, după 20 de ani, îmi dau seama că nu a greşit.

 

Călin Popescu Tăriceanu: Nu cred în profeţia lui Brucan

Reporter: Ce eraţi şi ce făceaţi la Revoluţie?
Călin Popescu Tăriceanu: Eram asistent universitar la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, Facultatea de Hidrotehnică. Nu făceam niciun fel de politică, nu eram nici membru de partid, nimic.
R: Ce aşteptări aveaţi de la Revoluţie? S-au împlinit?
CPT: Aş spune că în mare aşteptările s-au împlinit, pentru că România a cunoscut transformări uriaşe. A trecut la un sistem democratic, a adoptat economia de piaţă, capitalismul, sunt nişte progrese uriaşe, România s-a reformat, s-a transformat. Sigur, cred că aşteptările noastre întotdeauna sunt mai mari decât probabil posiblilităţile şi trebuie să înţelegem că România a trecut printr-un proces dureros de reaşezare, de restructurare economică care a încetinit cu mult probabil ritmul de atingere a unor obiective pe care românii şi le doreau în mod firesc, fără să cunoască moştenirea din perioda comunistă, o moştenire dificilă, care a însemnat un balast uriaş în transformarea României.
Şi transformările politice aş spune astăzi, începând să privim retrospectiv, lasă de dorit, pentru că mi-aş fi dorit ca România să se apropie mai mult de modelul adevărat european de republică parlamentară cu un sistem de împărţire a puterii ţării, ceea ce se numeşte în engleză "power sharing" între diferitele instituţii fundamentale ale statului. Ceea ce se întâmplă la noi de cinci ani de zile, această alunecare către o republică semi-prezidenţială este, aş spune, nepotrivită pentru modelul european, mai ales ţinând cont şi de experienţele proaste pe care le-a avut România cu un conducător.
R: Mai este valabilă profeţia lui Silviu Brucan?
CPT: Într-o societate nu trebuie să diminuăm rolul liderior politici, dacă însă liderii adoptă atitudini populiste, atunci sigur că în loc ca societatea să progreseze, să evolueze către normalitate şi către ameliorarea relaţiilor sociale, ceea ce se produce este probabil exact rezultatul invers.
Deci eu nu cred în profeţia lui Brucan pentru că, spre deosebire de Brucan, eu nu cred că istoria este făcută de masele populare, eu cred că istoria trebuie să fie făcută de lideri, ăsta este rostul liderilor, să ducă poporul şi ţara într-o anumită direcţie. Însă sigur că pericolul este, repet, îmi pare rău că mă repet, populismul.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Geoană, Năstase şi Hrebenciuc, despre Revoluţie şi cei 20 de ani care au trecut.

Comentarii