Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoAngajaţii din sectorul public mai pot intra în concediu neplătit cel mult opt zile până la finele acestui an, însă doar jumătate din suma economisită va fi disponibilă pentru acoperirea deficitului bugetar din 2009, a declarat pentru MEDIAFAX secretarul de stat în Finanţe Gheorghe Gherghina.
"Legea (de reorganizare a unor instituţii şi autorităţi publice - n.r.) prevede 10 zile de concediu fără plată, însă nu pot fi luate mai mult de patru zile pe lună. În opinia noastră, această măsura se va aplica, dar pe buget impactul va fi jumătate în decembrie şi jumătate în luna ianuarie", a spus Gherghina.
Astfel, din suma estimată iniţial, de 1,6 miliarde de lei, statul ar mai putea economisi doar 1,28 miliarde de lei, din care 640 de milioane de lei în 2009 şi încă 640 de milioane în prima lună a anului următor.
Şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a afirmat vineri că ţintele privind deficitul bugetar pentru 2009 şi 2010 au rămas nemodificate la 7,3%, respectiv 5,9% din PIB, însă estimează că deficitul bugetar ar putea ajunge la 7,8% din PIB.
Surse guvernamentale au declarat anterior pentru MEDIAFAX că varianta unei depăşiri a deficitului bugetar cu 0,5 puncte procentuale a fost luată în calcul încă de la amânarea de către Curtea Constituţională a deciziei privind proiectul de lege privind reorganizarea autorităţilor guvernamentale, act normativ care introduce şi concediul neplătit de zece zile în sectorul public.
"Acum, după decizia Curţii, problema este în continuare neclară, deoarece nu pot fi acordate decât maximum patru zile de concediu neplătit pe lună, respectiv cel mult opt zile până la sfârşitul anului", au afirmat sursele.
Executivul şi-a angajat, în 15 septembrie, răspunderea în faţa Parlamentului asupra proiectelor de lege privind educaţia naţională, salarizarea unitară a personalului bugetar şi reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, însă PNL a depus o sesizare la Curtea Constituţională privind aceste legi, întârziind astfel adoptarea unor măsuri din respectivele acte normative.
Curtea Constituţională a decis săptămâna trecută, cu majoritate de voturi, că Legea privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice şi Legea salarizării unitare a bugetarilor sunt constituţionale.
