Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Comisia Prezidenţială pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice consideră că egalizarea vârstei de pensionare între bărbaţi şi femei, la 65 de ani, este "imperativă", din perspectiva egalităţii în drepturi, dar şi pentru echilibrarea în timp a cheltuielilor cu pensiile.
Comisia şi-a lansat, ieri, la Cotroceni, în prezenţa şefului statului, raportul privind riscurile şi inechităţile sociale în România.
În ceea ce priveşte sistemul de pensii, comisia prezidenţială consideră că măsurile care trebuie luate pentru ameliorarea situaţiei trebuie să pornească de la eliminarea inechităţilor şi nu de la creşterea continuă a cheltuielilor pentru pensii "pentru a acorda compensaţii celor nedreptăţiţi păstrând nealterate drepturile acordate nejustificat".
Potrivit raportului, "egalizarea vârstei de pensionare între bărbaţi şi femei şi între categorii ocupaţionale la 65 de ani pentru ambele sexe este imperativă din perspectiva egalităţii în drepturi a cetăţenilor şi este necesară pentru echilibrarea în timp a cheltuielilor cu pensiile".
Măsura poate fi adoptată într-o variantă cu consecinţe parţiale imediate prin acordarea pentru femei a dreptului de a rămâne în funcţie la cerere până la vârsta de pensionare a bărbaţilor, consideră autorii documentului. În opinia acestora, acordarea dreptului de a rămâne în muncă până la 65 de ani, chiar până la 70 de ani prin prelungire anuală, numai pentru femeile cu grad de profesor universitar constituie o discriminare faţă de femeile care au lucrat în alte domenii. "Dacă se menţine, dreptul trebuie generalizat", se arată în raport.
Pensionări nejustificate pe motive medicale
Comisia susţine, de asemenea, creşterea vârstei medii reale de pensionare, care în prezent este de aproximativ 54 de ani până spre o medie de 60 de ani prin descurajarea pensionărilor anticipate, pensionărilor nejustificate pe motive medicale şi interzicerea cumulului pensiei publice cu salariul.
"Acordarea unor drepturi sociale în mod fraudulos (certificat de handicap, pensie de invaliditate etc.) ar trebui pedepsită prin imputarea tuturor cheltuielilor celor care le-au acordat nejustificat sau au facilitat acordarea lor. În această categorie ar trebui să intre atât comisiile şi medicii care au facilitat pensionări de invaliditate nejustificate cât şi instanţele, alte instituţii ori persoane care au acordat nejustificat drepturi privind pensiile speciale", se arată în document.
De asemenea, conform comisiei, este necesară o campanie publică de promovare a avantajelor pe care le au femeile în cazul pensionării la vârste egale cu bărbaţii "deoarece majoritatea populaţiei nu este conştientă de acestea şi susţine încă pensionarea femeilor la vârste mai mici".
"Trebuie evitată dezechilibrarea financiară a fondului de pensii prin decizii politice (mai ales în perioadele electorale) sau judecătoreşti, prin introducerea în legislaţie a obligativităţii demonstrării acoperirii financiare pe termen mediu şi lung pentru orice drept de pensie acordat. Drepturile de pensie acordate fără avizele obligatorii de la instituţii de control financiar de la nivelul Ministerului Finanţelor şi de la Casa Naţională de Pensii ar trebui anulate", se mai arată în document.
Reducerea "pensiilor aberante”
Comisia prezidenţială mai susţine eliminarea inechităţilor din sistem prin reducerea "pensiilor aberante (exagerat de mari)" şi unificarea sistemului public de pensii.
"Trebuie recalculate pensiile pentru toate categoriile care au obţinut privilegii şi eliminarea prevederilor privind păstrarea unui drept odată obţinut dacă acesta este plătit din fonduri care nu au existat la data acordării sau este obţinut printr-o procedură incorectă/inechitabilă faţă de generaţiile actuale sau viitoare. Principiul contributivităţii şi al corespondenţei între efortul total de contribuţie pe parcursul vieţii active şi nivelul pensiei trebuie să fie obligatoriu prin lege pentru toate pensiile acordate din bani publici", se menţionează în raport.
Autorii documentului mai sunt de părere că introducerea unei pensii minime este o măsură pozitivă şi trebuie menţinută.
Raportul precizează că în România cheltuielile totale anuale pentru pensii se cifrează la peste 10 miliarde de euro, constituind cea mai mare categorie de cheltuieli bugetare. Ponderea lor în PIB a fost în anul 2008 de aproximativ 7,3% (fără a lua în calcul pensiile agricultorilor şi cele din sistemele militare care ridică toate cheltuielile la aproximativ 9% din PIB), iar în Bugetul general consolidat de peste 26%. De aceste pensii beneficiau în 2007 aproximativ 5,7 milioane persoane, la un număr mediu de salariaţi de 4,9 milioane, pentru fiecare persoană care contribuia la sistem şi plătea impozite revenind astfel aproximativ 1,2 pensionari.
"Este evident că riscurile implicate sunt uriaşe, mai ales că de atunci situaţia bugetară s-a degradat şi mai mult", susţin autorii documentului.
Pensiile inechitabile
"Pe lângă pensiile speciale inechitabile pentru parlamentari, magistraţi şi alte grupuri privilegiate se înregistrează şi abuzuri numeroase în masa mare a pensionarilor prin pensionări frauduloase, în special în cazul pensiilor de invaliditate. Numărul pensionarilor de invaliditate a crescut de peste patru ori după 1990, ajungând în unele judeţe la aproape 30% din numărul total de pensionari în timp ce în altele este de 5-6%", menţionează comisia.
În opinia autorilor raportului, este "evident că sistemul de acordare a pensiilor este scăpat de sub control de instituţiile publice şi acest lucru afectează grav interesele masei mari a pensionarilor care îşi văd drepturile diminuate complet nejustificat". La aceasta se adaugă perspectivele de îmbătrânire a populaţiei şi scădere accelerată a populaţiei tinere care sporesc riscurile pe termen mediu şi lung pentru sistemul de pensii.
"Ponderea pensionarilor va fi de aproximativ 32% din întreaga populaţie în 2025 şi de peste 45% în 2050 în situaţia păstrării vârstei medii reale de pensionare din prezent. Pentru a menţine o pondere acceptabilă a pensionarilor în populaţia totală, de aproximativ 30%, vârsta medie reală de pensionare ar trebui să fie de 65 de ani, iar vârsta legală de aproximativ 70 de ani. În 2025 vom avea 6,5 milioane de pensionari dacă menţinem o vârstă (reală) de pensionare redusă şi 4,9 milioane dacă ajungem la 60 de ani. În fine, în 2050, la o posibilă populaţie de 16,7 milioane de persoane, vom putea avea 5 milioane de persoane pensionate (30%) numai dacă atingem o vârstă medie reală de pensionare de 65 de ani deci o vârstă legală (statutară) de pensionare de 70 de ani", se mai arată în document.
Vârsta de pensionare şi stagiile complete de cotizare pentru femei vor creşte cu trei luni pe an, începând cu 2015, pentru a egala vârsta de pensionare a bărbaţilor la 65 de ani, până în 2030, ceea ce va reduce însă numărul locurilor de muncă, au declarat, la începutul lunii septembrie, pentru MEDIAFAX, surse ministeriale.
"Varianta analizată de Guvern pentru egalizarea graduală a vârstei de pensionare între bărbaţi şi femei este creşterea vârstei de pensionare şi a stagiilor complete de cotizare pentru femei cu trei luni pe an, pentru egalizare cu vârsta de pensionare a bărbaţilor la 65 de ani, până în 2030. Această creştere va avea loc începând cu anul 2015, după finalizarea etapei de creştere a vârstelor de pensionare pentru bărbaţi la 65 ani şi pentru femei la 60 ani, prevăzută de actuala lege a pensiilor publice", au arătat sursele, citând dintr-un document guvernamental. În prezent, vârsta medie de pensionare este de 63,5 ani pentru bărbaţi şi de 57,5 ani în cazul femeilor.
De asemenea, Guvernul ia în calcul uniformizarea vârstelor standard de pensionare pentru judecători, procurori, parlamentari şi diplomaţi cu cele aplicate în prezent asiguraţilor din sistemul public, începând cu data intrării în vigoare a noii legi a pensiilor, au mai declarat sursele citate. În prezent, vârsta de pensionare a magistraţilor este de 68 ani, în timp ce vârsta medie de pensionare în sistemul public este de 63,5 ani în cazul bărbaţilor şi 57,5 ani în cazul femeilor.
