PF Daniel semnalează preşedintelui Traian Băsescu eliminarea religiei din legile Miclea

PF Daniel semnalează preşedintelui Traian Băsescu, într-o scrisoare deschisă, excluderea disciplinei religie din planurile-cadru ale învăţământului liceal şi statutul incert al acesteia în învăţământul primar şi gimnazial, din propunerile formulate de către comisia prezidenţială pentru educaţie.
"Am luat act de propunerile formulate de către Comisia Prezidenţială pentru Analiza şi Elaborarea Politicilor din Domeniile Educaţiei şi Cercetării din România, în proiectul de Lege a Învăţământului Preuniversitar, din 30 aprilie şi ne exprimăm îngrijorarea cu privire la excluderea disciplinei religie din planurile-cadru ale învăţământului liceal şi la statutul incert al acesteia în învăţământul primar şi gimnazial", şi-a început scrisoarea deschisă PF Daniel.
Patriarhul Daniel subliniază faptul că, potrivit Constituţiei României, "în şcolile de stat, învăţământul religios este organizat şi garantat prin lege".
"Acest drept constituţional, redobândit după 1990, reprezintă un act de dreptate şi o reparaţie morală faţă de abuzurile comise în această privinţă de regimul comunist ateu în anul 1948, când disciplina religie a fost îndepărtată din învăţământul primar, gimnazial şi liceal: arată patriarhul în scrisoarea adresată şefului statului.
Astfel, potrivit Legii Învăţământului, prezenţa disciplinei religie în schema orară este obligatorie la toate nivelurile de învăţământ, cu posibilitatea pentru elevi de a nu frecventa orele de religie, la solicitarea scrisă a părintelui sau a tutorelui legal constituit, a precizat Întâistătătorul BOR în scrisoarea deschisă.
"Confruntându-se încă de anul trecut cu încercarea de a exclude religia din planurile-cadru ale învăţământului liceal, ca parte a trunchiului comun, Patriarhia Română a demarat campania «Nu vrem liceu fără Dumnezeu!», în urma căreia s-au primit peste 140.000 de mesaje de susţinere. În acest context, în ziua de 29 februarie 2008, la Palatul Patriarhiei din Bucureşti, conducătorii şi reprezentanţii cultelor religioase recunoscute în România şi-au exprimat poziţia comună cu privire la menţinerea disciplinei religie în planurile-cadru ale învăţământului liceal, ca parte a trunchiului comun", a adăugat Patriarhul Daniel.
Totodată, PF Daniel precizează că în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului părinţii au drept de prioritate în alegerea modului de educaţie acordată copiilor lor.
"În acest context, considerăm că orice schimbare a prevederii cu privire la statutul disciplinei religiei în sistemul de învăţământ public trebuie să ţină cont de părerea unui popor eminamente religios, cum este poporul român", potrivit scrisorii deschise.
Potrivit patriarhului Daniel, prezenţa religiei în sistemul de învăţământ românesc nu este o inovaţie a perioadei post-decembriste. Legea instrucţiunii publice din 1864, care a stat la baza învăţământului românesc peste trei decenii şi care a fost una dintre primele legi din Europa care instituiau obligativitatea şi gratuitatea învăţământului (după Suedia, Norvegia, Prusia şi Italia, dar înaintea Marii Britanii, Elveţiei, Bulgariei, Serbiei, Franţei), aşeza religia la loc de cinste între obiectele de studiu, atât în cadrul învăţământului primar unde se preda catehismul (art. 32), cât şi în cadrul învăţământului secundar, gimnazial şi liceal, unde se preda "religiunea" (art. 116).
În majoritatea statelor Uniunii Europene, cu excepţia Franţei, religia este disciplină şcolară, sub diferite denumiri: Educaţie religioasă (Austria, Danemarca, Germania, Grecia şi Irlanda), Educaţie moral-religioasă (Anglia), Morală şi educaţie religioasă (Portugalia), Educaţie religioasă şi morală (Luxemburg), Creştinism, Religie şi Etică (Norvegia), Religie sau etică (Belgia), Mişcări ideologice religioase (Olanda), Religie (Finlanda, Italia şi Spania). Astfel, statele Uniunii Europene promovează un sistem de învăţământ care valorifică potenţialul educativ al religiei pentru modelarea conduitelor sociale si individuale.
"Disciplina religie propune, nu impune valori spirituale şi morale ce stau la baza culturii europene şi naţionale, valori la care elevii trebuie să aibă acces în mod liber şi care au un rol formativ deosebit, demonstrat şi de studiile sociologice în domeniu", se arată în încheierea scrisorii deschise.
Preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza şi Elaborarea Politicilor din Domeniile Educaţiei şi Cercetării din România, profesor universitar Mircea Miclea, a declarat, ieri, agenţiei MEDIAFAX că, potrivit proiectului său, disiciplina religie este obligatorie în învăţământul primar şi gimnazial, inclusiv în clasa a IX-a.
"Pentru clasele de liceu nu am specificat dacă această disciplină este în trunchiul comun sau în aria curriculară, la decizia şcolii. Nu am specificat pentru că nu ne-am hotărât. Locul disciplinei religie urma să fie stabilit ulterior", a mai spus profesorul Miclea.
Întrebat dacă absenţa religiei din planurile cadru de liceu poate fi interpretată că ar fi fost exclusă, profesorul Miclea a spus că se poate interpreta şi aşa.
"Se poate interpreta şi aşa, dar eu am spus că urma să stabilim unde va fi plasată această disciplină", a completat Miclea.
Premierul Emil Boc vrea să-şi asume răspunderea în Parlament, în 2 septembrie, pe patru legi, printre care şi cele ale Educaţiei, dar pe proiectul propus de preşedintele Comisiei prezidenţiale, Mircea Miclea.
PSD nu e de acord cu asumarea răspunderii, susţinând necesitatea unei dezbateri publice, dar pe tema proiectului propus de ministrul Educaţiei Ecaterina Andronescu, prezentat în 14 august.
Preşedintele Comisiei prezidenţiale pentru reforma educaţiei, Mircea Miclea, a declarat, sâmbătă, pentru MEDIAFAX, că nu are mari speranţe în soluţionarea de către Parlament a conflictului privind codurile din educaţie şi că Guvernul trebuie să spună clar opţiunile pe această temă.