Ministerul Finanţelor, obligat prin decizie irevocabilă să plătească sporurile magistraţilor

Ministerul Finanţelor este obligat, prin deciziile irevocabile ale instanţei supreme, să plătească sporul de 50 la sută magistraţilor, refuzul de avizare pentru plata sporului de risc şi suprasolicitare neuropsihică şi pentru sporul de confidenţialitate fiind lipsit de temei legal.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ICCJ a respins, ieri, cinci dintre recursurile declarate de Ministerul Finanţelor Publice şi Curtea de Conturi, împotriva deciziilor date de Curtea de Apel Bucureşti în cazul proceselor intentate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), al Institutului Naţional de Magistratură (INM) şi Şcoala Naţională de Grefieri (SNG) şi de instanţa supremă, care reclamau neplata sporului de 50 la sută.
Astfel, rămân în vigoare deciziile date de Curtea de Apel Bucureşti în acţiunile deschise de magistraţi.
Curtea de Apel Bucureşti arată, în motivarea sentinţei de 24 iulie prin care a obligat Ministerul Finanţelor Publice la plata sporului de 50 la sută către magistraţii şi angajaţii instanţei supreme, că refuzul de a aviza această plată este bazată pe OUG 71/2009 care se referă la plăţile restante.
Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti arată în motivarea deciziei că refuzul de viză a Curţii de Conturi privind plata dreptului de 50% către magistraţii instanţei supreme are la bază Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 71/2009 care prevedea eşalonarea plăţilor în urma câştigării de către magistraţi a sporului de 50% prin decizii irevocabile.
Curtea de Apel Bucureşti a interpretat că această reeşalonare din respectiva ordonanţă de urgenţă se referă la hotărârile judecătoreşti executorii de până la data de 31 decembrie 2009.
"De asemenea, mai trebuie observat că actul normativ invocat nu aduce nimic nou în privinţa hotărârilor judecătoreşti pronunţate pentru personalul din sistemul de justiţie faţă de OUG 75/2008 decât sub aspectul termenelor de executare a sentinţelor", se arată în motivarea instanţei.
Mai mult, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au apreciat că OUG 75/2008 nu a fost niciodată interpretată în sensul în care s-ar referi la plata datoriilor curente, ci în sensul în care se referă doar la plata datoriilor restante.
"Având în vedere argumentele expuse, Curtea constată că, aşa cum susţine reclamanta, (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - n.r.) refuzul de avizare pentru plata sporului de risc şi suprasolicitare neuropsihică şi pentru sporul de confidenţialitate este lipsit de temei legal, deoarece are în vedere un act normativ inaplicabil datoriilor curente pentru aceste sporuri", se mai arată în motivare.
O explicaţie asemănătoare este dată de instanţa Curţii de Apel Bucureşti şi în motivarea sentinţei în dosarul intentat de Institutul Naţional al Magistraturii (INM) şi Şcoala Naţională de Grefieri.
Instanţa a apreciat că refuzul plăţii sporului de 50% pentru luna iunie este ilegal pentru că are la bază un act normativ "inaplicabil datoriilor curente pentru acest spor". În schimb, în acest proces, instanţa a admis acţiunea INM şi a Şcolii Naţionale de Grefieri în parte, deoarece au solicitat o sumă mai mare confirmată prin statele de plată din luna iunie, însă diferită de cea cerută de ordonatorul principal de credite, Consiliul Superior al Magistraturii.
Totodată, instanţa a apreciat că rolul Curţii de Conturi are rolul de a verifica viza controlorului financiar însă nu este o instanţă de judecată "ci controlul său nu echivalează cu un control realizat de o instanţă de judecată".
Curtea de Apel Bucureşti a judecat, în iulie, zeci de procese în care magistraţi din toată ţara, dar şi grefieri şi personalul auxiliar al instanţelor cereau suspendarea ordinului prin care s-a retras plata sporului de 50 la sută în sistemul judiciar.
Actul administrativ de retragere a sporului de 50 la sută de suprasolicitare neuropsihică pentru magistraţi a declanşat nemulţumirea magistraţilor din întreaga ţară. După ce au întrerupt mai multe zile, temporar, şedinţele de judecată şi în condiţiile în care ministrul Justiţiei a subliniat public, de mai multe ori, că nu sunt fonduri pentru plata acestor sporuri, magistraţii deciseseră suspendarea şedinţelor de judecată pe durată nedeterminată, zilnic, timp de câte trei ore.
Pe de altă parte, Ministerul Finanţelor nu putea să blocheze sumele de bani care cuprindeau sporul de 50% pentru magistraţii instanţei supreme, deoarece în acest caz nu se aplică dispoziţiile OUG 71/2009, arată Curtea de Apel Bucureşti (CAB) în motivarea deciziei prin care a dat câştig de cauză judecătorilor.
"Curtea apreciază că dispoziţiile OUG nr.71/2009 nu sunt incidente în cauza de faţă pentru că ordonanţa în discuţie, aşa cum se arată chiar în titulatura sa, se referă la plata unor sume prevăzute în titluri executorii, având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. Preambulul acestui act normativ face trimitere la titlurile executorii, emise anterior intrării în vigoare a ordonanţei. Cu alte cuvinte, este vorba despre titlurile executorii emise anterior datei de 18 iunie 2009, când ordonanţa a fost publicată în Monitorul Oficial sub numărul 416", se arată în motivarea Curţii de Apel Bucureşti în cazul deciziei de obligare a MFP de deschidere a liniei de credit privind salariile personalului judecătoresc şi auxiliar de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).
Curtea de Apel Bucureşti arată că, în această cauză, nu este incident articolul 1 alin.1 din OUG 71/2009 potrivit căruia plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31.12.2009 se va realiza după o procedură de executare în perioada 2010-2012.
"Un argument în acest sens îl constituie faptul că din întregul material probator administrat în speţă rezultă că este vorba de deschiderea creditelor bugetare pentru plata salariilor pe luna iunie 2009, deci, şi pentru o perioadă anterioară intrării în vigoare a acestei ordonanţe", mai precizează Curtea de Apel Bucureşti.
În documentul citat se mai arată că, chiar dacă s-ar fi acceptat punctul de vedere al Ministerului de Finanţe, în sensul că cele două sporuri salariale, respectiv cel de risc şi cel de suprasolicitare neuropsihică, îşi au originea în hotărâri judecătoreşti devenite titluri executorii, nu se poate concepe admiterea ideii de retroactivitate a unei norme cu putere de lege. Astfel, arată magistraţii Curţii de Apel Bucureşti, "articolul 15, alin.2 din Constituţia României consacră principiul nerectroactivităţii legii, arătând că legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale, mai favorabile”.
Totodată, în motivare se precizează că "securitatea juridică impune neaplicarea regulilor de drept unor situaţii existente înainte de momentul emiterii actului", arătând că este important ca acele constrângeri care încadrează activitatea umană să fie cunoscute înainte pentru ca fiecare persoană să poată aprecia în cunoştinţă de cauză oportunitatea de a acţiona.
"În speţă, instanţa de contencios administrativ constată că este în prezenţa unei aplicări retroactive a prevederilor art.1 din OUG 71/2009 care este o normă cu putere de lege. Această situaţie conduce la încălcarea principiului constituţional anterior individualizat", se arată în motivarea deciziei.
În altă ordine de idei, Curtea a constatat că este vorba despre o creanţă actuală, certă şi exigibilă, în discuţie fiind salariul cuvenit pentru luna iunie 2009 întregului personal al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu toate componentele sale, aşa cum este individualizat în art. 155 din Codul Muncii şi OUG 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei.
Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a admis, în 9 iulie, contestaţia judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie faţă de adresa Ministerului Finanţelor potrivit căreia conturile unde sunt depuse salariile pe luna iunie pentru magistraţi sunt blocate, iar sporul de 50% nu este inclus în acestea.