MMFPS a anunţat că respectă termenul de 30 iunie pentru finalizarea proiectului de lege privind salarizarea personalului din sistemul bugetar, dar sindicaliştii sunt sceptici în privinţa aplicării legii şi se aşteaptă ca după evaluarea făcută de MFP toţi coeficienţii de ierarhizare să fie coborâţi.
Secretarul de stat din Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS), Valentin Mocanu, a declarat, joi, că proiectul legii unitare de salarizare a personalului din sistemul bugetar va fi finalizat până la 30 iunie, precizând că termenul de 20 iunie, avansat de premierul Emil Boc, viza finalizarea dezbaterilor în cadrul grupului de lucru pe această temă.
De altfel, Mocanu a susţinut că proiectul va fi elaborat până în 20 iunie doar că nu va putea fi pus în dezbatere publică, întrucât trebuie făcute evaluările financiare şi de conţinut, de către Ministerul Finanţelor Publice (MFP) şi de către Guvern. El a precizat însă că până la finalul acestui luni proiectul va fi publicat pe site-ul MMFPS pentru dezbatere publică.
Cu toate acestea, reprezentanţii sindicatelor sunt sceptici în privinţa aplicării legii în forma actuală şi susţin că presiunile pentru finalizarea ei ţin doar de campania electorală. Sindicaliştii consideră că legea unitară de salarizare în sistemul bugetar nu va putea fi aplicată din lipsa banilor, explicând că pentru implementarea ei ar trebui ca fondurile existente să fie triplate.
De asemenea, sindicaliştii nu exclud nici varianta coborârii coeficienţilor de ierarhizare în urma evaluării financiare pe care MFP urmează să o facă până luni, explicând că aceasta ar fi singura posibilitate de aplicare a legii în cazul în care chiar se doreşte acest lucru.

 

Topul salariilor din grilă

Potrivit proiectului de lege, şeful statului, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului vor avea cel mai mare salariu în sistemul bugetar în anii următori, cel mai mare dintre aceste salarii urmând să fie blocat până când celelalte trei vor ajunge la acelaşi nivel. Aceştia ar urma să primească 9.000 de lei, reprezentând coeficientul maxim, de 15, înmulţit cu salariul minim brut, care în prezent este de 600 de lei.
Pe poziţia a doua este primul ministru, cu coeficientul 14,5 (8.700 de lei), urmat de vicepreşedinţii Camerelor Parlamentului, cu coeficient 14 (8.400 de lei) şi de vicepreşedintele instanţei supreme, cu 14,3 (7.980 lei).
Pe poziţia a treia este viceprim-ministrul, cu coeficient 14 (8.400), urmat de secretarii şi chestorii Senatului şi Camerei Deputaţilor, coeficient 13,7 (8.220 de lei) şi de preşedinte de secţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu coeficient 12,75 (7.650 lei).
Următoarea poziţie în grilă este ocupată de funcţia de ministru de stat, cu coeficientul 13,85 (8.310 lei), urmată de preşedinţii Comisiilor permanente din Parlament, cu 13,7 (8.220 lei) şi de cea de judecător de Înaltă Curte, cu 12,25 (7.350 lei).
Pe poziţia a cincea se află funcţia de ministru, cu coeficient de 13,7 (8.220 lei), urmată de liderii grupurilor parlamentare din Senat şi Camera Deputaţilor, cu 13,2 (7.920 lei) şi de cea de procuror general al României, cu 12,75 (7.650 lei).
Pe poziţia a şasea se clasează ministrul delegat, cu un coeficient de 13,7 (8.220 lei), urmat de vicepreşedinţii Comisiilor permanente din Parlament, cu 13,1 (7.860 lei) şi de prim-adjunctul procurorului general, cu 12,25 (7.350 lei).
Următoarea poziţie în grilă este ocupată de funcţia de secretar de stat membru al Guvernului, cu coeficientul 13 (7.800 lei), urmată de cea de secretari ai Comisiilor permanente din Parlament, cu 13 (7.800 lei) şi de cea de adjunct al procurorului general al României.
Pe poziţia a opta este funcţia de secretar de stat, cu coeficient 12,95 (7.770 lei), urmată de cele de senator şi de deputat, cu 12,95 (7.770 lei) şi de cea de consilier al procurorului general.
Pe poziţia a noua este funcţia de subsecretar de stat, cu un coeficient de 12,5 (7.500 lei), urmată de cea de procuror şef secţie de Parchet de Înaltă Curte, cu 11,45 (6.870 lei) şi de cele de adjunct de procuror şef de secţie, de procuror şef serviciu de Parchet de Înaltă Curte, de procuror şef birou în cadrul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Potrivit schemei de echivalare, în primul nivel cu medicul primar de clinică sunt echivalate funcţii precum subcomisar, conferenţiar universitar, maior, consilier superior din Ministerul Finanţelor Publice, judecător de tribunal, consilier probaţiune, asistent judiciar, procuror tribunal, consul, artist liric de operă, consilier superior de la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.
Cel de-al doilea nivel face echivalarea cu profesorul gradul II de liceu cu vechime de 6-10 ani cu inspector din cadrul MAI, locotenent cu studii superioare de lungă durată şi masterat de la MApN, expert principal sau inspector principal de la Ministerul Finanţelor Publice, grefier gradul II studii superioare de la Ministerul Justiţiei, consilier de relaţii gradul III, de la MAE, muzeograf gradul II, preot de parohie de la Ministerul Culturii, farmacist, fiziokinetoterapeut de la Ministerul Sănătăţii (MS), expert principal, consilier juridic principal şi auditor principal de la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.
Cel de-al treilea nivel finalizat prevede echivalarea referentului superior în minister (studii medii) cu agent poliţie debutant (MAI), secretar de şcoală sau pedagog (MECI), funcţii corespunzătoare gradelor de soldat şi gradat voluntar, referent pentru personalul civil (MApN), referent superior (MFP), grefier, studii medii (Ministerul Justiţiei), curier de relaţii gradul II (MAE), referent superior (Ministerul Culturii), statistician medical sau laborant (MS) şi referent superior sde la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Proiectul legii unitare de salarizare, aproape finalizat, riscă să fi răsturnat de MFP.

Comentarii