Agenţia Naţională de Integritate are, începând de ieri, 42 de inspectori de integritate, preşedintele ANI, Cătălin Macovei, declarându-se "mândru de creşterea echipei agenţiei", în condiţiile în care erau doar câteva persoane când s-a înfiinţat în decembrie 2007.
"În decembrie 2007, Agenţia avea un birou cu şase-şapte oameni, iar după şase luni de activitate reuşim să avem aproximativ o sută de colegi", a afirmat Macovei, după ce 25 de noi inspectori de integritate au depus jurământul ieri.
El a adăugat că, împreună cu cei 42 de inspectori de integritate, speră să fie auzită "vocea ANI".
În 16 aprilie, primii 16 inspectori de integritate au depus jurământul, ei fiind cei declaraţi admişi în urma concursului organizat, în luna martie, de Agenţia Naţională de Integritate. Dintre cei 16, doi au renunţat, întrucât salariile erau prea mici (aproximativ 1.500 de lei), iar ANI nu le putea asigura unde să locuiască în Bucureşti, ei provenind din alte localităţi.
ANI a înregistrat sute de mii de declaraţii de avere şi de interese pe care agenţia este obligată să le verifice. Concret, ANI verifică declaraţiile celor care îndeplinesc funcţii şi demnităţi publice, dacă sunt în conflicte de interese sau de incompatibilitate.
Legea îi obligă pe aleşi să transmită declaraţiile la sediul ANI. O declaraţie de interese are şapte pagini, iar o declaraţie de avere tot şapte pagini, scanarea documentelor, stocarea şi arhivarea lor într-un sistem computerizat ar ajuta angajaţii ANI în munca lor, spune conducerea agenţiei.
Numai la alegerile locale din această lună au fost 1.393 de consilieri judeţeni, declaraţiile lor înaintându-se la ANI, pentru verificări, până la 15 iunie, potrivit legii.
Pentru a câştiga spaţiu, Macovei a spus că ar fi important ca Legea ANI să fie modificată, în sensul ca declaraţiile să fie scanate şi transmite agenţiei în format electronic.