Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Copiii de la trei luni şi până la absolvirea clasei a patra ar putea beneficia de servicii de educaţie şi îngrijire pe timpul zilei, propunerea Ministerului Muncii, cuprinsă într-un proiect supus dezbaterii publice, urmărind sprijinirea părinţilor care muncesc sau vor să îşi continue studiile.
Proiectul de lege elaborat de Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse (MMFES) privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor de educaţie şi îngrijire pe timpul zilei (EICZ) pentru toţi copiii, până la absolvirea clasei a patra, are ca obiectiv susţinerea părinţilor în îngrijirea, creşterea şi educaţia acestora, astfel încât să poată participa pe piaţa muncii sau să îşi poată continua studiile.
Necesitatea unui asemenea serviciu.
"Asigurarea de servicii adecvate de îngrijire a copiilor este considerată de către Consiliul şi Comisia Europeană ca fiind un pas esenţial în realizarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, în creşterea participării femeilor pe piaţa muncii şi a reconcilierii vieţii profesionale cu viaţa de familie, şi ocupă un loc important în cadrul politicilor UE privind ocuparea", se arată în nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ.
De acest tip de servicii vor putea beneficia cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România, precum şi copiii cetăţenilor altor state sau ai apatrizilor care locuiesc legal în România.
Necesitatea înfiinţării acestui tip de servicii derivă din faptul că disponibilitatea serviciilor de îngrijire pe timpul zilei a copiilor ai căror părinţi muncesc sau îşi caută de lucru rămâne insuficientă sau, în unele situaţii, aproape inexistentă.
"Principalele facilităţi de îngrijire a copiilor de vârstă preşcolară din România sunt creşele şi grădiniţele. Numărul creşelor a descrescut dramatic după 1989. Dacă în 1990 erau 840 de creşe, în 2005 mai existau 291 creşe (toate proprietate de stat) cu un număr total de 14.310 de paturi, în condiţiile în care numărul total al copiilor cu vârste sub trei ani era de 632.573", se mai arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.
De asemenea, iniţiatorii proiectului susţin că un alt motiv pentru înfiinţarea serviciilor EICZ îl reprezintă faptul că vârsta minimă de admitere a unui copil în grădiniţele private este doi ani şi deşi ele pot asigura îngrijire şi pe timpul vacanţelor, acest lucru nu este valabil pentru grădiniţele publice.
"Problema vacanţelor este, în lipsa unor facilităţi în afara orelor, una acută pentru părinţii copiilor din grădiniţele publice. Costurile îngrijirii şi educaţiei furnizate în grădiniţele private cu program prelungit poate ajunge sau depăşi 300 euro pe lună. Îngrijirea pe timpul nopţii/săptămânală tinde să se transforme într-o măsură de protecţie specială. Există însă exemple pozitive, care demonstrează că flexibilizarea programului de lucru al serviciilor (creşe, grădiniţe) reduce considerabil nevoia de îngrijire săptămânală", potrivit notei de fundamentare.
Iniţiatorii proiectului de lege susţin că deşi facilităţile de îngrijire în afara orelor de şcoală au început să fie dezvoltate tot în cadrul iniţiativelor private, costurile mari fac ca facilităţile respective să rămână, ca şi grădiniţele private, inaccesibile familiilor cu venituri scăzute sau medii.
Prioritatea interesului superior al copilului.
Serviciile EICZ sunt furnizate în conformitate cu o serie de principii care se referă la respectarea şi promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului, primordialitatea responsabilităţii părinţilor în ceea ce priveşte creşterea şi asigurarea dezvoltării celui mic, disponibilitatea şi accesibilitatea serviciilor de educaţie şi îngrijire pe timpul zilei pentru toţi copiii, până la absolvirea clasei a patra primare şi egalitatea de şanse şi nediscriminarea.
În cadrul acestor servicii se desfăşoară activităţi de îngrijire şi educaţie timpurie pentru copii cu vârsta cuprinsă între trei luni şi trei ani şi activităţi în afara orelor de grădiniţă sau de şcoală, până la absolvirea clasei a patra, ele putând fi organizate în centre, la domiciliu, sau ca servicii deschise organizate la nivelul comunităţii.
"Îngrijirea şi educaţia timpurie înglobează activităţi de îngrijire, creştere, educaţie şi învăţare şi se bazează pe interacţiunea şi participarea copiilor, iar activitatea cheie este jocul în diferitele sale forme. Activităţile care se vor desfăşura în afara orelor de grădiniţă sau de şcoală includ activităţi educative, recreative şi de petrecere a timpului liber", se arată în proiectul de act normativ.
Serviciile EICZ sunt organizate la domiciliul persoanei acreditate să ofere astfel de servicii sau la domiciliul copilului. Bona, persoana acreditată să desfăşoare la domiciliul propriu activităţi de îngrijire, creştere, educaţie şi învăţare a copiilor, poate presta servicii pentru copii de toate vârstele, până termină clasa a patra, iar cele care îşi desfăşoară activitatea în sistemul public sunt angajate ale autorităţilor administraţiei publice locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor, se mai arată în proiectul de act normativ.
Totodată, potrivit proiectului, bonele care îşi desfăşoară activitatea în sistemul public şi privat beneficiază de formare şi asistenţă de specialitate din partea angajatorului. Bonele pot îngriji la domiciliul propriu cel mult patru copii cu vârsta cuprinsă între trei luni şi vârsta de şcolarizare, inclusiv proprii copii. La aceştia se pot adăuga cel mult doi copii şcolari din clasele I-IV.
În cazul persoanelor care activează ca baby-sitter, acestea trebuie să acorde îngrijire la domiciliul copilului, în baza unui contract încheiat între părinţi, baby-sitter şi o agenţie de baby-sitting autorizată.
Proiectul de act normativ prevede şi oferirea de servicii EICZ deschise, organizate la nivelul comunităţii, care se adresează familiilor cu copii şi viitorilor părinţi şi desfăşoară activităţi sub titulatura de "şcoala părinţilor", având atribuţii precum facilitarea contactului între copii de aceeaşi vârstă din comunitate şi între părinţii acestora, petrecerea timpului liber în spaţii special amenajate în interiorul centrului sau în exteriorul său, facilitarea de întâlniri între familii şi organizarea de grupuri de suport, consiliere familială specializată, desfăşurarea unor activităţi pentru bone şi baby-sitteri şi pentru copiii aflaţi în grija acestora şi a unor servicii de recuperare pentru copiii cu nevoi speciale.
Serviciile EICZ se înfiinţează, organizează şi funcţionează ca servicii de interes public, în sistem public sau privat, cele din sistemul public urmând să fie înfiinţate prin hotărârea Consiliului Local, în subordinea acestuia, ca unităţi cu sau fără personalitate juridică.
Serviciile EICZ au rol în acordarea de îngrijire şi educaţie timpurie pentru copiii cu vârste cuprinse între trei luni şi trei ani, desfăşurarea de activităţi în afara orelor de grădiniţă sau de şcoală, până la absolvirea clasei a patra, desfăşurarea de activităţi de sprijin, consiliere şi informare pentru părinţi şi contribuie la identificarea timpurie a posibilelor nevoi speciale ale unui copil şi a situaţiilor familiale cu factor de risc, funcţionând ca măsură de prevenire a separării copilului de părinţii săi.
Aceste servicii pot fi oferite în creşe, pentru copiii cu vârsta cuprinsă între trei luni şi trei ani sau centre de îngrijire de zi, pentru copiii mai mari de trei ani, până la absolvirea clasei a patra.
Potrivit proiectului de act normativ, în funcţie de nevoile identificate şi de solicitări, autorităţile locale şi furnizorii privaţi pot organiza centrele de îngrijire de zi şi pentru copii care au absolvit clasa a patra primară.
Înscrierea copiilor într-un serviciu EICZ poate fi făcută pe tot parcursul anului, părinţii putând depune cererea pentru înscriere la compartimentul specializat al autorităţii administraţiei publice locale responsabil cu coordonarea acestor servicii.
Acest tip de servicii urmează să fie oferit în raport cu programul de lucru al părinţilor şi cu nevoia copilului, dar timpul petrecut de un copil în serviciul EICZ nu trebuie să depăşească 10 ore zilnic, mai prevede proiectul de act notmativ.
Aceste servicii pot fi furnizate pe timpul nopţii şi la sfârşit de săptămână numai în cazuri întemeiate, legate de programul de lucru al părinţilor, dar este interzisă funcţionarea lor cu program săptămânal.
Părinţii şi reprezentanţii EICZ trebuie să planifice programul copilului în cadrul serviciilor, aceasta urmând să fie revizuită săptămânal, în funcţie de programul de lucru al părinţilor. Copiii care frecventează un serviciu de acest tip beneficiază de mesele necesare pe durata şederii şi fiecare va avea o fişă individuală, care va conţine informaţii precum timpul petrecut în cadrul serviciului, nevoile individuale de educaţie şi îngrijire pe perioada copilăriei timpurii, modalităţile de colaborare între serviciu şi părinţi sau data (re)evaluării fişei.
În funcţie de nevoile copiilor şi ale familiilor, centrele pot dispune de personal specializat pentru copiii cu nevoi speciale (de exemplu logoped, psiholog, psihoterapeut) şi consiliere familială (psiholog sau asistent social).
Raportul dintre personalul de educaţie şi îngrijire din centrele de îngrijire de zi şi numărul de copii este de un adult la 12 copii, iar mărimea maximă a grupelor din centrele de îngrijire de zi este de 24 copii.
Finanţări de la buget.
Serviciile EICZ vor fi finanţate de la bugetul consiliului local, bugetul de stat, din contribuţii lunare ale părinţilor, donaţii, sponsorizări sau alte surse legal constituite.
Părinţii sunt obligaţi la plata unei contribuţii lunare către furnizorul de servicii, valoarea acesteia depinzând de numărul de copii dintr-o familie şi de venitul ei sau de alte condiţii financiare ale părinţilor. Contribuţia lunară poate fi achitată şi prin tichete de creşă, iar nivelul de contribuţie pentru un copil este de maxim 15 la sută din costul acestuia. În cazul minorilor care sunt supuşi riscului de separare de părinţi, contribuţia se poate reduce cu până la sută la sută.
Personalul care lucrează cu copiii în creşe şi în centre de îngrijire de zi din sistemul public va beneficia de formare gratuită organizată de autorităţile administraţiei publice locale conform unui program naţional.
Proiectul de hotărâre se va afla în dezbatere publică până în 28 februarie.
