Capsula spaţială chineză Shenzhou X a revenit cu bine pe Terra

Capsula spaţială chineză Shenzhou X a revenit miercuri pe Terra, aterizând fără probleme în provincia Mongolia Inferioară - eveniment transmis în direct de televiziunea naţională -, punând astfel capăt celei mai lungi misiuni spaţiale chinezeşti cu echipaj uman la bord, informează AFP.

Shenzhou X, având la bord trei astronauţi, dintre care o femeie, a aterizat la ora locală 08.07 (00.07 GMT) în stepele din Mongolia Inferioară, după 15 zile petrecute pe orbită în jurul Terrei, realizând astfel o nouă etapă din ambiţiosul program spaţial al Chinei.

Autorităţile de la Beijing şi-au fixat obiectivul de a asambla pe orbită o staţie spaţială chineză, locuibilă, până în anul 2020.

Televiziunea chineză i-a prezentat pe tehnicienii care se aflau în jurul capsulei Shenzhou X, deschizând trapele de acces, înainte de sosirea medicilor care aveau rolul de a face o primă examinare a astronauţilor.

La aproximativ o oră după aterizare, comandantul misiunii, generalul de aviaţie Nie Haisheng, a fost primul dintre astronauţi care a ieşit din capsulă, susţinut de tehnicienii de la sol şi salutând către camerele de filmat.

Shenzhou X ("Vehiculul divin"), s-a conectat joi cu modulul Tiangong ("Palatul celest"), aflat pe orbită în jurul Terrei, la bordul căruia cei trei astronauţi chinezi, inclusiv Wang Yaping, cea de-a doua femeie trimisă în spaţiu de China, au realizat o serie de experimente ştiinţifice.

După lansarea vehiculului, pe 11 iunie, o primă conectare între Shenzhou X şi Tiangong ("Palatul celest") a fost realizată în modul automatizat, la două zile după aceea.

Avansând cu paşi mari în domeniul programelor spaţiale, China a răspuns în ultimii ani unor provocări tehnice tot mai complexe şi începe să recupereze întârzierile acumulate în domeniul spaţial în faţa Rusiei şi a Statelor Unite.

China, care a trimis primul ei astronaut în spaţiu în 2003, a reuşit în 2011 prima conectare între două vehicule spaţiale - pe atunci fără echipaj uman la bord - Shenzhou VIII şi Tiangong 1, care pluteau cu o viteză de circa 28.000 kilometri/ oră la altitudinea de 343 kilometri deasupra Terrei.

Programul spaţial chinez, finanţat cu multe miliarde de dolari, include proiectul unei misiuni pentru "recucerirea" Lunii, China dorind să devină astfel prima ţară asiatică ai cărei astronauţi vor păşi pe satelitul natural al Terrei.