Iranul impune noi restricţii pentru accesul la Internet şi blochează serviciile de mesagerie

Iranul a impus noi restricţii pentru accesul la Internet şi a blocat serviciile de mesagerie în ultimele zile, o iniţiativă care ar putea, potrivit unui important deputat conservator, "să coste scump regimul", a relatat duminică presa iraniană, citată de AFP.

Milioane de iranieni nu şi-au mai putut accesa de joi conturile de e-mail, precum serviciul de mesagerie Gmail al Google, cel de la Yahoo sau Hotmail de la Microsoft, fără vreo explicaţie din partea autorităţilor, a precizat ziarul Arman.

Dar agenţia de presă Mehr a indicat că restricţiile nu afectează doar serviciile de mesagerie. "A trecut deja un timp de când utilizatorii de Internet au dificultăţi în accesarea site-urilor interne sau de actualitate, sau a motoarelor de căutare străine şi a serviciilor de mesagerie", a precizat agenţia pe site-ul său.

Printre aceste dificultăţi, Mehr citează "o viteză lentă, pene şi blocaje" ale site-urilor de Internet.

Un deputat conservator, Ahmad Tavakoli, a acuzat un nou sistem de filtrare. "Noua măsură de filtrare şi întreruperea accesului la servicii fără vreo informaţie prealabilă (...) va provoca furia populaţiei educate", a declarat el pentru Mehr. "Astfel de filtrări vor costa scump regimul", a adăugat el.

Controlul fluxului de informaţii pe Internet este o preocupare majoră pentru Iran, unde circa 36 de milioane de persoane sunt abonate, dintr-o populaţie de 75 de milioane.

Accesul la numeroase site-uri foarte populare, precum Facebook, Twitter şi Youtube, este blocat în Iran.

La începutul lui 2011, Iranul a înfiinţat o unitate specializată a poliţiei pentru a lupta împotriva criminalităţii cibernetice în special pe reţelele de socializare, foarte utilizate de opoziţie şi disidenţi.

Internetul a jucat un rol major în valul de proteste antiguvernamentale care au afectat Iranul după realegerea contestată a preşedintelui Mahmoud Ahmadinejad în 2009.

Teheranul blochează de asemenea majoritatea site-urilor străine, acuzând presa occidentală că participă la un complot vizând Republica islamică, pus la cale de Statele Unite, Israel şi Europa, în frunte cu Marea Britanie.