Persoanele care nu consumă alcool, mai expuse depresiei

Persoanele care nu beau alcool sunt mai expuse riscului de declanşare a depresiei, comparativ cu cele care consumă alcool cu regularitate, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii norvegieni de la Universitatea Bergen, publicat în revista Addiction, informează time.com.
Consumul de alcoolul şi fericirea au o relaţie specială, potrivit autorilor studiului, realizat pe un eşantion de 38.000 de persoane. Oamenii beau ca să sărbătorească, dar, pentru că alcoolul acţionează ca un antidepresiv, el le diminuează uneori toate simţurile. Deloc surprinzător, există o corelaţie evidentă între alcoolism şi depresie, chiar dacă nu se ştie deocamdată care dintre cei doi factori derivă din celălalt.
Ştiind că alcoolul poate conduce la depresie, cercetătorii au dorit să afle dacă abstinenţa îi face pe oameni mai fericiţi. Un studiu recent a indicat faptul că, de fapt, persoanele care nu beau niciodată se confruntă cu un risc semnificativ mai mare de a suferi nu doar de depresie, ci şi de atacuri de anxietate, comparativ cu persoanele care consumă alcool cu regularitate.
Cercetătorii norvegieni le-au cerut voluntarilor să precizeze cantitatea de alcool consumată în cele două săptămâni care au precedat studiul şi să răspundă la o serie de întrebări, pentru a măsura nivelul lor de anxietate şi depresie.
Persoanele care consumaseră cea mai mare cantitate de alcool (primii 20%) prezentau cele mai mari riscuri de a suferi de anxietate. Însă abstinenţii la alcool prezentau cele mai mari riscuri de a suferi de depresie dintre toţi voluntarii, chiar mai mari decât cele cu care se confruntau cei mai mari consumatori de băutură.
Unul dintre motive este faptul că abstinenţii erau mai expuşi în faţa riscului de apariţie a unor maladii precum osteoartrită şi fibromialgie, iar persoanele care suferă de aceste maladii sunt mult mai predispuse la melancolie.
De asemenea, "anumite persoane consideră că este mai sănătos să nu bei", au explicat cercetătorii norvegieni, iar acest principiu este valabil în cazul unei persoane care suferă de o maladie cronică.
Alţi abstinenţi erau foşti mari consumatori de alcool, foşti dependenţi. Pare evident ca aceste persoane să fi suferit deja un disconfort psihic mult mai mare decât celelalte, însă doar 14% dintre abstinenţii din acest studiu s-au potrivit acestei categorii.
Cea mai plauzibilă explicaţie este aceea că abstinenţii au mai puţini prieteni apropiaţi decât consumatorii de alcool, deşi ei par că participă mai des la diverse activităţi sociale organizate, de grup. Abstinenţii par să aibă dificultăţi în a-şi crea legături de prietenie de durată, poate pentru că nu folosesc alcoolul pentru a-şi "lubrifia" interacţiunile sociale pe care le au. Uneori, consumatorilor de alcool li se pare mai uşor să îşi dezvăluie cele mai mari temeri şi cele mai înalte ambiţii după câteva pahare de băutură tare.

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.