De ce pune Romtelecom eticheta de risc seismic I pe cladirea pe care o are in centrul Sucevei

Două impresionante clădiri pe care Romtelecom le are în plin centrul municipiului Suceava, pe strada Nicolae Bălcescu nr.6, zac abandonate de ani buni. Cea de lângă Banc Post, construită în anul 2005, nu a fost utilizată niciodată. Din a doua, fostul sediu al Direcţiei Judeţene de Poştă şi Telecomunicaţii, construită în 1969, situată în imediata apropiere, angajaţii au fost evacuaţi pe motiv că imobilul prezintă risc seismic. Motivaţia este surprinzătoare pentru orice persoană care se uită la imobil şi mai are şi curiozitatea să se informeze cum se construiau clădirile strategice în timpul regimului comunist. Cei mai în măsură să elucideze misterul sunt, evident, reprezentanţii Romtelecom, cărora le-am solicitat informaţii despre raportul de expertiză în baza căruia s-a făcut încadrarea, cine a făcut expertiza şi despre valoarea actuală a imobilelor. Răspunsul primit este următorul: „clădirea din strada Nicolae Bălcescu nr. 6 din municipiul Suceava a fost edificată în anul 1969, dar alte detalii de la acel moment legate de construcţia acesteia nu mai sunt disponibile. Romtelecom realizează toate expertizele tehnice ale imobilelor sale numai prin experţi tehnici autorizaţi, cea mai recentă pentru clădirea în cauză fiind din luna iunie 2010. Informaţia privind valoarea clădirii nu este publică. În prezent, clădirea are destinaţie tehnică”.

Având în vedere că o parte din imobil aparţine Companiei Naţionale Poşta Română şi că aceasta are încă birouri aici, am întrebat la Romtelecom dacă şi-au notificat colegii asupra riscului la care sunt expuşi, iar răspunsul a fost că da: „CNPR este co-proprietar al imobilului din str. N.Bălcescu 6, având o cotă de 3/4 din parterul clădirii. Poşta Română a fost notificată de către reprezentanţi ai Romtelecom cu privire la riscul seismic constatat pentru acest corp de clădire, în cursul anului 2011”.

Poşta Română ne-a confirmat notificarea şi ne-a precizat, în plus, că expertiza efectuată de Romtelecom încadrează clădirea în cea mai ridicată clasă de risc seismic, respectiv gradul I.„Compania Naţională Poşta Română a fost înştiinţată de Romtelecom S.A., în luna august 2011, în legătură cu încadrarea imobilului din strada Nicolae Bălcescu nr.6, municipiul Suceava, în clasa I de risc seismic. Departamentul Fond Imobiliar şi Administrativ al Poştei Române analizează, în prezent, oportunitatea relocării activităţii Oficiului Judeţean de Poştă Suceava, pentru a identifica soluţia optimă din punct de vedere financiar şi imobiliar, în acord cu specificul activităţii poştale”, ne-a informat Poşta Română, prin Biroul Comunicare şi Relaţii Publice.

Exteriorul clădirii Romtelecom este identic cu cel din fotografiile din „Zori noi”, din 1969

Despre clădirea nouă, reprezentanţii Romtelecom ne-au comunicat că a fost construită în 2005 şi este o extensie a celei edificate în anul 1969. „În prezent, această clădire este oferită spre închiriere, mai multe detalii fiind disponibile pe site-ul http://www.realestate.romtelecom.ro/ro/spatiu-de-inchiriat-suceava-302. În ceea ce priveşte evaluarea privind încadrarea într-o anumită categorie de risc seismic, întrucât este o clădire construită relativ recent şi care nu a fost niciodată ocupată sau avariată din nici un fel de cauze, conform legii, o astfel de expertiză nu este necesară”.

Subiectul riscului de prăbuşire a fostului Palat al Poştei a intrat în atenţia ziarului nostru încă din anul 2010, când se vehicula că imobilul a fost încadrat la cele mai ridicate clase de risc seismic, I şi II. Atunci, la întrebările noastre, reprezentanţii Romtelecom au confirmat indirect că raportul de expertiză a fost în această direcţie.

„Vă informăm că s-a urmărit în timp comportamentul acestora (n.r. al clădirilor) şi, în urma expertizării tehnice recente a clădirilor din judeţul Suceava, câteva dintre acestea au fost încadrate în clase de risc seismic I şi II” şi „s-a luat decizia relocării angajaţilor din aceste clădiri în locaţii fără risc seismic, această acţiune urmând a se finaliza în următoarea perioadă”, ne-au transmis oficial reprezentanţii conducerii companiei. Salariaţii care lucrau în clădirea veche din centru au fost mutaţi la sediul Romtelecom din Obcini, în programul de relocare a angajaţilor din clădiri cu risc I şi II.

Riscul seismic I, confirmat şi de Poşta Română, înseamnă că imobilul în cauză ar trebui să aibă afişată bulina roşie deoarece s-ar prăbuşi la orice stimul, numai că respectiva clădire pare a fi la fel de solidă ca în 1969, când a fost dată în folosinţă.Pereţii exteriori nu au nici o fisură, tencuiala este intactă. Clădirea arată la fel cu cea din fotografiile de la inaugurare, în 30 septembrie 1969, în condiţiile în care în tot acest interval de timp nu a beneficiat de nici o renovare în exterior. La acea vreme, comunicaţiile erau considerate obiectiv strategic, astfel că proiectarea şi execuţia erau supervizate de securitate. Orice eroare îl făcea pe cel vinovat pasibil de pedeapsa cu moartea. Nici măcar autorizaţia de construcţie nu urma traseul obişnuit, primărie sau consiliu judeţean. În arhivele celor două instituţii acest document nu se regăseşte.

La cutremurul din 1977 activitatea în clădire nu s-a oprit nici o secundă

Fostul adjunct al Direcţiei Judeţene de Poştă Suceava, Ioan Petrea, a lucrat în această clădire din prima zi, când a fost dată în folosinţă, până la 1 aprilie 2010. El ne-a povestit că noul sediu a fost proiectat în aşa fel încât ulterior să mai poată fi construite etaje suplimentare, în funcţie de necesităţi. Clădirea trebuia să găzduiască toate serviciile de comunicaţii şi noua centrală automată Penta Conta, cu 2.500 de linii, amplasată la ultimul nivel. „Proiectarea a făcut-o Institutul de Cercetări şi Proiectare în Telecomunicaţii şi execuţia, un trust de construcţii din Suceava. Imobilul trebuia să suporte echipamentele mari, foarte grele, care asigurau convorbirile interurbane şi internaţionale. Era o construcţie solidă, la cutremurul din 1977 centrala a funcţionat permanent, nu a fost oprită activitatea nici o secundă”, îşi aminteşte Ioan Petrea. El spune că, în 41 de ani, cât a lucrat acolo, în clădire s-a dat doar cu var, lucrări de renovare mai ample nu au fost necesare.

Calitatea de obiectiv strategic ne-a fost confirmată şi de unul dintre inginerii care au lucrat la SC Muha SA, firma care s-a ocupat, după Revoluţie, de lucrările de instalare a noii centrale termice în vechea clădire a Poştei şi care a lucrat la construcţia sediului Banc Post- Romtelecom.

Inginerul Doru Gheaţă, acum director tehnic al companiei General Construct, ne-a declarat că o clădire pentru telecomunicaţii funcţionează ca centru teritorial de comunicaţii în caz de dezastre sau conflicte. Cu precizarea că nu contestă raportul de expertiză pe care îl are Romtelecom, inginerul Gheaţă ne-a povestit ceea ce a constatat la clădirea veche, după 1990, când a coordonat lucrările de instalare a centralei termice. „Când s-a decupat diafragma (n.r. perete) şi uşa de acces pentru centrala termică, s-a folosit sculă diamantată la decuparea betonului. Grosimea diafragmei era de 60 cm. Am făcut 400 de găuri numai la decupare. Am folosit o soluţia de demolare a peretelui fără vibraţii deoarece centrala Alcatel era în funcţiune şi, dacă ar fi fost vibraţii, intra pe avarie şi se oprea. În 1998-1999, la decopertarea tencuielii, nu era nici o urmă de vibraţii”, a afirmat inginerul Gheaţă. De asemenea, a precizat că nici infiltraţii nu a constatat, la subsolul clădirii sau altundeva.

La clădirea cu risc iminent de prăbuşire până şi tencuiala este aproape intactă

În ceea ce priveşte clădirea construită în 2005, de lângă Banc Post, cu planurile în faţă, Doru Gheaţă ne-a explicat că este o construcţie pe cadre, cu stâlpi monoliţi şi planşee prefabricate şi cu sarcină utilă de încărcare mai mare, având în vedere că destinaţia era tot pentru comunicaţii.

Chiar dacă personal nu a constatat vreun element de risc al vechiului sediu al Poştei, specialistul în construcţii şi instalaţii ne-a declarat că un raport de expertiză poate fi contestat doar printr-o contraexpertiză, or nu este cazul, la Romtelecom.

„Clădirea poate să aibă zone nevizitabile, care pot prezenta elemente de risc. Dacă nu îndeplineşte noile norme de proiectare, primeşte calificativ de clădire cu risc”, a precizat inginerul Gheaţă.

La evaluarea valorii unei clădiri cu bulină roşie de risc seismic major imobilul în sine nu mai reprezintă nimic, se ia în calcul doar valoarea terenului, dar şi la acesta se consideră a nu fi „liber de sarcini”, dacă poartă o construcţie cu risc de prăbuşire.

Colecţia ziarului „Zori Noi”, pusă la dispoziţie cu generozitate de colegii de la cotidianul „Crai Nou”, stă mărturie pentru importanţa acordată vechiului sediu al poştei, la vremea respectivă.O ştire din 28 august 1969 anunţa finalizarea „modernei construcţii”, în data de 3 august 1969 au început testele la noua centrală automată, în 27 septembrie la ora 24.00 aceasta s-a dat în exploatare, iar la 30 septembrie 1969 „Zori Noi” titra pe prima pagină darea în folosinţă a sediului, „notabilă realizare a constructorilor suceveni”. Din sumara descriere a interiorului, reieşea că etajul doi era destinat „echipajului de frecvenţă, teleimprimatoarelor, centralei telegrafice automate”, iar ultimul era „etajul tehnic, cu centrala automată tip Penta- Conta pentru 2500 de abonaţi”. O asemenea repartizare a echipamentelor, cu cele foarte grele la ultimul nivel, presupune, conform specialiştilor, o fundaţie supradimensionată extrem de solidă. Aprobarea construirii a încă un etaj, ulterior, este un argument suplimentar că proiectarea şi execuţia s-au făcut la vremea aceea având în vedere rezistenţa în timp. De altfel, dacă privim acum cele două clădiri de pe strada Nicolae Bălcescu nr.6, putem constata că elemente de tencuială desprinse sunt la clădirea ridicată în 2005, nicidecum la cea din 1969!

Înainte de evaluarea averii Romtelecom pentru privatizarea completă, zeci de imobile au fost catalogate cu risc seismic major

În 1998, grupul elenOTE a achiziționat 35% dintre acțiuni, plus 16% uzufruct, plătind 675 milioane USD și preluând managementul companiei Romtelecom. În anul 2003, are loc a doua etapă a privatizării companiei de telecomunicaţii, în urma căreia OTE ajunge la 54,01% şi statul român, prin Ministerul Comunicaţiilor și Societăţii Informaţionale (MCSI), rămâne cu 45,99%.

În 2011, după mai multe etape succesive, grupul german Deutsche Telekom ajunge să dețină 40% dintre acțiunile OTE. Pentru 2013, compania a comunicat un profit operațional de 8,4 milioane euro, în scădere cu 85,3% față de rezultatul operațional de 57,3 milioane euro înregistrat în 2012. Veniturile Romtelecom au scăzut cu 1,6% până la 609,5 milioane de euro.

La data de 31 decembrie 2013, Romtelecom avea 2,252 milioane linii telefonice fixe, în timp ce numărul abonaților la serviciile de Internet în bandă largă a crescut cu 4,5% în ritm anual, până la 1,249 milioane iar numărul abonaților la serviciile de televiziune a crescut cu 7% până la 1,353 milioane.

La patru ani după ce grecii de la OTE au devenit acţionari majoritari, compania şi-a înfiinţat o divizie imobiliară: Romtelecom Real Estate. În Suceava aceasta are la închiriere trei clădiri, una fiind cea „nouă” din centru, la preţul de 6-8 euro/ lună/ mp. Alături de imobilele din Suceava, divizia de imobiliare a Romtelecom mai are la vânzare şi închiriere proprietăţi pe care compania le deţine în toată ţara. Ce este surprinzător este că foarte multe imobile ale companiei, îndeosebi fostele sedii ale direcţiilor judeţene de poştă, dar şi foste unităţi şcolare de profil, poartă eticheta de clădire cu risc seismic, pe baza aceluiaşi raport de expertiză menţionat şi pentru clădirea din Suceava.

Valoarea lor este secretă, după cum ne-au comunicat oficial reprezentanţii companiei. „Secretă” exact în perioada în care procesul de privatizare a Romtelecom a ajuns la ultima etapă.

În data de 28 februarie 2014, Ministerul pentru Societatea Informaţională şi reprezentanţii consorţiului format din SSIF Swiss Capital SA (lider de consorţiu), UBS Limited, Muşat şi Asociaţii SPARL şi BT Securities SA au semnat contractul pentru servicii de consultanţă pentru încheierea privatizării Romtelecom. Conform contractului, obligaţiile consultantului constau în furnizarea de servicii de consultanţă în procesul de finalizare a privatizării SC Romtelecom SA, pe tot parcursul procesului de privatizare, elaborarea tuturor documentelor şi efectuarea tuturor măsurilor a căror necesitate apare pe parcursul procesului de privatizare, inclusiv cele care au ca scop optimizarea procesului de privatizare (achiziţii, vânzări active, divizări, fuziuni, conversie etc.), elaborarea şi implementarea strategiei de privatizare şi propunerea metodei de privatizare.

Preţul contractului este format dintr-o componentă fixă în valoare de zero lei şi o componentă variabilă reprezentând 2,085% din profitul brut obţinut din vânzarea tuturor sau a unei părţi a acţiunilor, care include toate taxele şi impozitele prevăzute de legislaţia în vigoare, inclusiv TVA.

Termenul stabilit pentru realizarea serviciilor contractuale este 11 august 2014, cu precizarea că acest termen poate fi prelungit, în funcţie de circumstanțe. Contractul expiră la data de 31 decembrie 2014, termen care poate fi scurtat sau prelungit prin acordul părţilor.

Staţiune de lux scoasă la vânzare de Romtelecom cu două milioane de euro

În luna aprilie a acestui an, ministrul pentru Societatea Informaţională, Răzvan Cotovelea, declara că cea mai bună variantă de vânzare a Romtelecom este negocierea directă, estimând că pachetul de acţiuni deţinut de stat valorează între 300 şi 600 milioane de euro. Cum se face evaluarea este, însă, o altă discuţie. De exemplu, luxosul complexul turistic al Romtelecom de la Vaţa Băi a fost scos la vânzare pentru suma de două milioane de euro, la care se adaugă şi TVA, după ce compania l-a dat succesiv pe mâna mai multor administratori. Printre aceştia au fost Ministerul Apărării, care intenţiona să îl transforme în bază de tratament pentru soldaţii întorşi din teatrele de operaţiuni externe, şi soţul Luminiţei Kohalmi, fostă director adjunct în AapN şi consilieră de imagine a Elenei Udrea, pe atunci ministrului Turismului şi Dezvoltării Regionale. Kohalmi a preluat complexul în 2010, dar după câteva luni s-a retras, pe motiv că era nerentabil. După mai multe tentative de închiriere, Romtelecom a decis să vândă. Situat în apropiere de drumul european 79 care face legătura între Deva şi Oradea, cu ape termale valorificate în cadrul unui centru de sănătate de asemenea deţinut de Romtelecom, terenul pe care este amplasată staţiunea Vaţa Băi are o suprafaţă totală de 57.093 mp, format din mai multe loturi alăturate. O suprafaţă de 47.290 mp se află în concesiune de la Primăria Vaţa, iar alţi 9.803 mp sunt în proprietatea Romtelecom. Complexul cuprinde trei hoteluri, de 2, 3 şi 4 stele, complet mobilate, împreună cu 3 restaurante, spaţii de servicii, băi exterioare, un centru balneoclimateric şi spaţii de agrement. Centrul SPA este echipat cu laboratoare medicale de fizioterapie, chinetoterapie şi hidroterapie. disponibilă este de 10.000 mp.

Interesele statului la Romtelecom sunt apărate politic

Deşi managementul Romtelecom a fost cedat grupului OTE, statul român are reprezentanţi în Consiliul de Administraţie al companiei, iar rolul lor este acela de a proteja interesele statului.

În timpul administraţiei trecute, fostul ministru PDL al comunicaţiilor Valerian Vreme l-a numit în CA a Romtelecom pe Cătălin Niculescu, şeful subsidiarei locale a producătorului german de echipamente de comunicaţii Rhode & Schwart. Acesta avea mandat până la data de 1 octombrie 2014, dar la începutul lunii iulie a.c., ministerul de resort condus acum de vicepreşedintele Partidului Conservator, Răzvan Cotovelea, a decis să-l schimbe înainte de termen. Astfel, Cătălin Niculescu a fost înlocuit cu Carmen Mihaela Boteanu, directorul direcţiei Programe de dezvoltare rurală din cadrul Autorităţii de Management pentru PNDR din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Interesul partidelor pentru operaţiunea de privatizare a Romtelecom este maxim, rămâne de văzut dacă cel care va avea de câştigat aici va fi statul român. Elemente precum bulinele roşii de risc seismic pe imobile construite ca obiective strategice de comunişti ne dau motive să avem îndoieli asupra acestei variante.