Calendar ortodox

Sfinţii Mucenici Iulita şi Chiric (†304).

Erau originari din Licaonia (Asia Mică), Sfânta Iulita fiind mama Sfântului Chiric, în vârstă de 3 ani. În timpul persecuţiei pornite împotriva creştinilor de către împăratul Diocleţian (286-305), Sfânta Iulita şi-a luat copilul şi a fugit în Seleucia (sudul Asiei Mici), apoi în Tarsul Ciliciei (localitate în Asia Mică, la 16 km în interior spre coasta de sud a Turciei de astăzi) pentru a scăpa de chinurile la care erau supuşi creştinii. În Tarsul Ciliciei a fost prinsă şi adusă spre judecată înaintea guvernatorului Alexandru, care a supus-o chinurilor în speranţa că se va lepăda de credinţa ortodoxă. În timp ce sfânta era biciuită cu vine de bou, Sfântul Chiric, aflat în braţele guvernatorului păgân Alexandru, a început să plângă, fapt pentru care păgânul l-a ucis lovindu-l de treptele scaunului de judecată. În cele din urmă, îndurând numeroase chinuri, Sfânta Iulita a trecut la Domnul primind moarte martirică prin decapitare. Trupurile celor doi sfinţi au fost îngropate cu cinste de către unii creştini din cetate.

Sfântul Iosif, arhiepiscopul Tesalonicului (†830).

A fost fratele Sfântului Teodor Studitul. Încă din tinereţe s-a aflat sub ascultarea unchiului lor, cuviosul Platon, egumenul mănăstirii Sakudion din Bitinia (Asia Mică). Pentru că l-a mustrat pe împăratul Constantin al VI-lea Porfirogenetul care şi-a alungat soţia şi s-a căsătorit o altă femeie, Sfântul Iosif a fost chinuit şi întemniţat pe o insulă în Marea Marmara. A fost eliberat în timpul împăratului Mihail Rangabe (811-813). În timpul împăratului Leon Armeanul (813-820) a fost exilat din nou pentru că a apărat sfintele icoane împotriva ereziei iconoclaste. A fost eliberat în timpul împăratului Mihail al II-lea (820-829). A trecut la cele veşnice în anul 830, în Mănăstirea Studion, unde a petrecut ultimii ani ai vieţii.

Sfântul Vladimir, Luminătorul Rusiei (980-1015).

A fost fiul principelui Sviatoslav al Rusiei, fiind un păgân devotat în primii ani ai vieţii sale. În anul 988, după ce se botează cu numele Vasile, Vladimir se va căsători cu prinţesa Ana, sora împăraţilor Vasile al II-lea şi Constantin. Întors la Kiev în acelaşi an, principele Vladimir a dat poruncă să se boteze tot poporul rus, ceremonie care a avut loc în fluviul Nipru. Sfântul Vladimir s-a schimbat complet după Botez. El a distrus toate statuile păgâne şi le-a înlocuit cu biserici. Pentru că de numele lui se leagă încreştinarea oficială a poporului rus, Biserica îl numără în rândul sfinţilor drept Cuviosul Vladimir, Luminătorul Rusiei, cinstindu-l la 15 iulie. Biserica Rusiei l-a canonizat încă din a doua jumătate a secolului al XIII-lea, cu data de prăznuire locală la 28 iulie.

(sursa: Ziarul Lumina)