Sfântul Mucenic Gheorghe a trăit pe vremea împăratului Diocleţian (sec. IV). Rămas fără tată din copilărie, Sfântul Gheorghe s-a mutat, împreună cu mama sa, din localitatea natală, Capadocia, în Palestina, unde avea mai multe moşii. La maturitate, tânărul Gheorghe a îmbrăţişat cariera militară, ajungând conducător de oaste în garda împăratului. În anul 303, când Diocleţian a dat un decret de prigonire a creştinilor, Gheorghe s-a înfăţişat de bună voie înaintea lui Diocleţian şi a mărturisit că este creştin şi că înţelege să slujească în oastea împăratului ca ucenic al lui Hristos. Atunci Diocleţian a poruncit să fie dus în temniţă şi supus la chinuri, ca să se lepede de credinţă. Însă Sfântul Gheorghe le-a îndurat cu bărbăţie şi credinţă, convertind la creştinism pe mulţi păgâni din închisoare. Însăşi împărăteasa Alexandra, soţia lui Diocleţian, văzând că Sfântul Gheorghe a înviat un mort, s-a convertit la creştinism. În cele din urmă, împăratul a încercat să-l înduplece, promiţându-i onoruri, dar sfântul a ales să rămână pentru totdeauna cu Hristos. În faţa acestei mărturisiri, Diocleţian a dat poruncă să li se taie capetele, atât sfântului, cât şi împărătesei Alexandra. Pe drum, împărăteasa, fiind foarte slăbită, şi-a dat duhul. Ajuns la locul stabilit, Sfântul Gheorghe s-a rugat lui Dumnezeu pentru toate binefacerile primite şi şi-a plecat capul sub sabie în ziua de 23 aprilie 303.
Tot astăzi, Biserica face pomenirea Sfântului Mucenic Valerie; a Sfinţilor Mucenici Anatolie şi Protoleon, Stratilaţii; a Sfântului Mucenic Atanasie; a Sfântului Mucenic Glicherie, plugarul; a Sfinţilor Donat şi Terinos; a Sfântului nou Mucenic Gheorghe (sec. XVIII), şi a Sfântului Mucenic Lazăr Bulgarul (sec. XIX). Mâine, Biserica face pomenirea Sfintei Cuvioase Elisabeta şi a Sfinţilor Ierarhi Mărturisitori Ilie Iorest şi Sava, mitropoliţii Transilvaniei.
Credinţa populară
În conştiinţa populară românească, Sf. Gheorghe este unul dintre cei mai prezenţi sfinţi, numeroase biserici purtând hramul său. Există numeroase oraşe în România care poartă numele Sfântului Gheorghe şi chiar unul dintre cele trei braţe ale Dunării este denumit astfel. Imaginea Sf. Gheorghe ucigând balaurul este prezentă şi pe steagul Moldovei medievale trimis de Ştefan cel Mare la Mănăstirea Zografu de la Muntele Athos. Sf. Gheorghe este de asemenea ocrotitorul Armatei Române (a cărei zi, 23 aprilie, coincide cu sărbătorirea sfântului). Este totodată patronul Angliei, al Georgiei şi al Moscovei. În Lituania, Sf. Gheorghe este venerat ca protector al animalelor, iar în unele regiuni ale Spaniei ziua sfântului se serbează cu mese bogate şi cu daruri.
(sursa: Ziarul Lumina)