„Fără aceste momente de demnitate naţională noi nu existăm” – comemorarea martirilor de la Fântâna Albă

Pe 2 aprilie, la Rădăuţi, Fântâna Albă şi Mănăstirea Putna au fost comemorate victimele masacrului din 1 aprilie 1941 de la Fântâna Albă.

La ora 9 dimineaţa a început, la Biblioteca Municipală din Rădăuţi, şedinţa solemnă a Comisiei Românilor de pretutindeni din cadrul Senatului. Alături de senatorii Marcel Bujor, Viorel Badea, Marin Nicolae şi Mihai Neagu, au luat cuvântul şi deputatul Sanda Ardeleanu, primarul Rădăuţilor, Aurel Olărean, vice-preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Alexandru Rădulescu, profesorii Petru Bejenariu şi Radu Vizitiu, Constantin Rusanovschi de la asociaţia Pro Basarabia şi Bucovina, stareţul Mănăstirii Putna, arhimandrit Melchisedec Velnic.

După încheierea şedinţei, cei prezenţi s-au îndreptat către Fântâna Albă. De la graniţă, Consulul României la Cernăuţi, doamna Eleonora Moldovan, i-a condus către locul masacrului. Aici au fost întâmpinaţi de către reprezentanţi ai românilor, ai asociaţiilor şi şcolilor româneşti din Regiunile Cernăuţi şi Transcarpatia şi de oficialităţi ale statului ucrainean din Regiunea Cernăuţi. După un dialog legat de modul în care jertfa celor ucişi aici pentru dorinţa de a fi liberi poate uşura apropierea celor două state vecine, din încredinţarea Episcopului Meletie al Hotinului a fost săvârşită slujba Parastasului, de către stareţul Mănăstirii Putna şi protopopul de Storojineţ, Vasile Covalciuc, alături de preoţii din satele româneşti din zonă.

O parte dintre senatori au mers apoi împreună cu Consulul României la o întâlnire cu preşedintele Consiliului Regional Cernăuţi, Mihailo Găiniceru, iar ceilalţi s-au îndreptat către Putna. Aici, la troiţa ridicată de către Departamentul pentru Românii de pretutindeni în memoria victimelor de la Fântâna Albă, a fost săvârşită din nou o slujbă de pomenire. A urmat un moment artistic al elevilor de la liceul „Ion Nistor” din Vicovu de Sus, organizat de directorul liceului, Cătălin Angelo Bărbuţ, şi de profesorul de religie, Vasile Schipor, în cadrul parteneriatului liceului cu Mănăstirea Putna. Poeziile şi cântecele inspirate de evenimentele de la Fântâna Albă, dar mai ales citirea de către eleva Anamaria Creţan a mărturiei lui Gheorghe Crăsnaru, unul dintre puţinii supravieţuitori ai masacrului, i-au sensibilizat profund pe toţi cei prezenţi şi au adus speranţa că, după 73 de ani, jertfa celor căzuţi atunci este vie şi lucrătoare în sufletele românilor. Preşedintele Comisiei Românii de pretutindeni, senatorul Marcel Bujor, i-a invitat să prezinte recitalul lor peste un an, în Parlamentul României.

Trei aspecte au revenit în cuvintele rostite în această zi. Primul este cel al caracterului de jertfă al celor care au murit. „Jertfa unui popor dă viaţă şi înnoieşte, aşa cum jertfa lui Hristos ne înnoieşte pe noi. Şi în 1989 se striga în Piaţa Revoluţiei «vom muri şi vom fi liberi». Cum poţi să mori şi să fii liber? Nu altfel decât în Dumnezeu. Dumnezeu Preabunul să îi aşeze acolo sus cu sfinţii şi sunt convins că ei fac parte din martirii neamului” (arhim. Melchisedec). „Ne aducem aminte de aceşti fericiţi martiri ai noştri. Ei au înţeles ce înseamnă sensul libertăţii, ei au înţeles că dragostea de Dumnezeu şi de neamul lor îi va duce la mântuire. De aceea va trebui să cultivăm ceea ce au făcut aceşti oameni ca un model de căutare a libertăţii şi a identităţii” (senator Viorel Badea).

Toţi cei prezenţi au vorbit despre necesitatea informării şi formării tinerilor. În cuvintele doamnei Sanda Ardeleanu: „Pe baricada libertăţii, a păcii, a democraţiei, nu avem voie să adormim nici o clipă. Aceste momente sunt hrana spirituală a noastră, a identităţii noastre româneşti, de aici ne tragem seva. Trebuie să fim conştienţi de trecutul nostru pentru a putea vorbi despre prezent şi pentru a putea clădi viitorul. Nu va trebui precupeţit nici un efort pentru ca noi, generaţia care este în măsură să transmită aceste valori, să o facem zi de zi pentru copiii şi tinerii noştri.”

I-am întrebat pe unii dintre senatorii prezenţi „Dacă aţi fi un copil din nordul Bucovinei, ce aţi fi dorit să facă statul român pentru dumneavoastră?”. Iată răspunsurilor lor: „Statul român ar trebui să investească mai mult şi în copiii din România, pentru că ne pleacă din ţară copiii, specialiştii, şi, în cei din nordul Bucovinei şi de dincolo de Prut, fiindcă toţi suntem români” (Marcel Bujor); „Am primit o lecţie de viaţă. Ei au un dor de ţară foarte mare şi au un sentiment de abandon, motiv pentru care noi, de la nivelul cel mai înalt, trebuie să găsim soluţii” (Marin Nicolae); „Aş fi vrut ca patria mumă să mă ocrotească” (Mihai Neagu).

Viorel Badea a promis că se vor face recomandări către Ministerul Educaţiei Naţionale pentru includerea în manualele de istorie mai detaliat a unor evenimente de acest gen: „«Generaţia Facebook» trebuie să ştie foarte bine că fără a avea aceste momente de demnitate naţională noi nu existăm”.

(A consemnat protos. Dosoftei DIJMĂRESCU, Mănăstirea Putna)