Străini în țara lor

Elevii suceveni se întorc slab pregătiți și cu mari probleme de limbă română, din școlile din străinătate



Gabriela Mihai - directorul Școlii Gimnaziale Nr. 1 Suceava
Gabriela Mihai - directorul Școlii Gimnaziale Nr. 1 Suceava

Pentru a nu-i lăsa în grija rudelor și pentru a nu duce lipsă de afecțiunea părintească, sute de familii de suceveni și-au luat copiii cu ei în momentul în care au decis să plece în străinătate, în căutarea unui loc de muncă mai bun.
În ultimii ani însă, pe fondul crizei economice sau din cauza unor probleme familiale, familii întregi plecate peste hotare se întorc acasă. Pentru mulți dintre copiii acestora, odată întorși în băncile școlilor din județ procesul readaptării este sinuos și nu puține sunt cazurile în care școlarii stranierilor comunică mai corect în limba țării unde au crescut decât în limba română. Gândesc în altă limbă, iar prin ochii lor școala românească e grea și rigidă. În lipsa unor programe concrete care să-i sprijine pe acești copii, greul cade pe umerii profesorilor, ai directorilor și ai consilierilor școlari.
Reintegrarea elevilor șchiopătează
Elevii remigranți, căci așa se numesc elevii care au studiat o perioadă peste granițe, după care s-au întors acasă, întâmpină mari dificultăți în a se acomoda și în a vorbi limba maternă. În cele mai multe cazuri, aceștia nu au avut niciodată contact cu școala românească, ba chiar s-au născut peste granițe, și nu stăpânesc aproape deloc limba română, ceea ce îngreunează și mai mult munca profesorilor care lucrează cu ei.
Prof. Gabriela Mihai, directorul Școlii Gimnaziale Nr. 1 Suceava, povestește că „acești copii se trezesc într-o altă baie lingvistică unde nu se descurcă și temerea mea este că, din cauza acestor probleme de limbă, ei nu se vor simți confortabil la nici o disciplină, nu vor înțelege cerințele, textele lecțiilor, iar toate aceste lucruri se vor transfera în plan psihologic”.
La Școala Gimnazială Nr. 1, de exemplu, în acest an școlar s-au întors opt elevi remigranți. Trei din Italia, doi din Gabon și câte unul din Portugalia, Belgia și SUA.
Pentru că unii dintre ei nu știu să vorbească bine românește, în primă fază acești elevi participă la cursuri ca audienți, iar notarea lor în catalog se face mai târziu.
„Pentru început nici nu ne putem da seama de nivelul lor de cunoștințe pentru că nici nu i-am putut testa. În ce limbă să-i testăm? Am avut remigranți și în anul școlar trecut, dar nu ridicau astfel de probleme pentru că vorbeau destul de bine limba română”, a mai mărturisit Gabriela Mihai.
La Școala Gimnazială „Miron Costin” Suceava, din 2012 și până în prezent s-au înscris 25 de elevi din Spania, Italia și Grecia, cei mai mulți în acest an școlar.
Directorul adjunct al instituției, prof. Dumitru Moraru, afirmă că aproximativ jumătate dintre ei s-au înscris într-o clasă inferioară ultimei pe care au urmat-o în străinătate.
„Acolo se pune accent mai mare pe partea practică, astfel că ei se descurcă ceva mai bine la discipline precum geografie sau biologie și mai greu la materii ca limba română și istorie”, spune directorul adjunct.
La Ipotești și Bosanci, numărul elevilor remigranți este din ce în ce mai mare
O situație statistică pusă la dispoziție de Inspectoratul Școlar Județean (IȘJ) Suceava evidențiază faptul că, în anul școlar 2012-2013, 367 de părinți s-au adresat IȘJ Suceava pentru a-și reînscrie copiii la cursurile unei școli din județ. Un an mai târziu, 361 de părinți solicitau acest lucru. Pentru anul școlar prezent, cifra se anunță a fi și mai mare. Din iunie 2014 și până în prezent, 250 de elevi s-au întors acasă.
În câteva comune ale județului, populația școlară remigrantă este foarte numeroasă. Printre acestea se numără și comunele vecine Ipotești și Bosanci.
„Acești copii sunt efectiv dezrădăcinați. Din geografia, dar mai ales din istoria României nu cunosc nimic. Cei născuți aici mai aud în familie de munții Carpați, de Ștefan cel Mare, de Marea Neagră, dar cei care s-au născut acolo sau au plecat de mici sunt străini de aceste lucruri. Sunt copii care înțeleg greu limba română, care întâi traduc în mintea lor ceea ce îi întrebi și mai apoi îți răspund”, povestește Constantin Grosu, directorul Școlii Gimnaziale Bosanci.
La școala din Bosanci, nouă elevi, șase din Grecia și trei din Italia, s-au întors recent în țară, la studii, iar directorul unității spune că sunt semne că, de la an la an, vor fi din ce în ce mai mulți.
„Am un elev venit din Grecia din clasa a III-a, iar acum e în clasa a VII-a. Dacă-l întrebi «Tu ce te simți?» el răspunde că este grec”, spune directorul Grosu.
Acesta a mai explicat că este aproape imposibil ca un elev întors din străinătate să recupereze din materia pierdută, să înmagazineze un volum atât de mare de informații într-un timp scurt.
„Când îl bubui cu atâta informație, îi dezorientezi și, din păcate, acești elevi îngroașă plutonul mediocrilor”, a mai spus directorul.
În comuna vecină, în Ipotești, scenariul nu e cu mult diferit. Directorul școlii, prof. Violeta Maria Cercel, spune că elevii stranierilor sunt agitați, se concentrează greu, recuperează cu dificultate materia și abia înțeleg limba română.
„Curricula din țară nu corespunde cu cea de acolo, astfel că avem elevi care nu au însușite aproape nici un fel de cunoștințe. Limba o percep greu, vorbesc amestecat și, chiar dacă sunt înscriși într-o clasă inferioară, tot nu fac față. La ciclul școlar avem șase elevi veniți din străinătate, Italia și Spania. La grădiniță avem doi. Și cei mici se adaptează greu programului, vor tot timpul activitate liberă, joc”, mărturisește directoarea școlii din Ipotești.
Rolul psihologului școlar
Pentru toți acești copii este nevoie de o atenție sporită din partea școlii, în caz contrar existând riscul ca ei să nu se poată adapta și chiar să nu își mai poată continua studiile. În aceste situații, psihologul școlar are un rol decisiv în sprijinirea și integrarea acestor elevi.
Mona Pricop, psiholog școlar, este de părere că succesul integrării acestor copii este dat, mai ales, de calitatea relațiilor umane pe care copilul și familia reușesc să le stabilească cu cei din jur.
„Un copil care are familia aproape, un copil care este într-un mediu pozitiv, încurajator, cu siguranță are șanse de reintegrare mai mari. Relația este cea care vindecă, astfel că este important ca nivelul toleranței celorlați copii să fie crescut. Dacă în clasă e un climat de cooperare, de înțelegere, nu de concurență, șansele de integrare cresc. Un copil bun evoluează frumos dacă are pe cineva în spate care crede în el”, a precizat Mona Pricop.
Proiect educațional „Bun venit acasă”, la Școala Nr. 1 Suceava
Pentru că sistemul de învățământ din România nu este încă pregătit să integreze acești elevi, școlile caută soluții pentru ca parcursul școlar al acestor copii să fie unul mai ușor. În acest sens, la Școala Gimnazială Nr. 1 Suceava, prof. Iuliana Domunco a inițiat un proiect educațional numit „Bun venit acasă”.
Într-o primă fază, părinții vor fi invitați la școală pentru a completa un chestionar cu mai mulți itemi referitori la integrarea în noul colectiv a copiilor, dificutățile întâmpinate de aceștia de la venirea acasă, propuneri de soluții venite din partea școlii etc.
„Suntem o școală dispusă să-i ajutăm pe acești copii într-un cadru organizat. Dorința noastră este să organizăm o serie de întâlniri cu acești elevi, cu profesorii școlii, întâlniri în cadrul cărora să-i punem în situația de a comunica, fără rușine, fără rezerve, fără emoția de a lua o notă mică, fără a se simți ironizați de ceilalți colegi. Vrem să le oferim posibilitatea să comunice, să-i învățăm limba română, să povestim, să citim, să scriem”, a povestit Gabriela Mihai, directorul școlii.


Dumitru Moraru - adjunctul Școlii Gimnaziale „Miron Costin” Suceava
Dumitru Moraru - adjunctul Școlii Gimnaziale „Miron Costin” Suceava
Constantin Grosu - directorul Școlii Gimnaziale Bosanci
Constantin Grosu - directorul Școlii Gimnaziale Bosanci
Gabriela Mihai - directorul Școlii Gimnaziale Nr. 1 Suceava
Gabriela Mihai - directorul Școlii Gimnaziale Nr. 1 Suceava


Recomandări

Reuniunea promoției 1975 – 50 de ani de amintiri și legături neșterse la Școala Gimnazială Nr. 6 Suceava

Reuniunea promoției 1975 – 50 de ani de amintiri și legături neșterse la Școala Gimnazială Nr. 6 Suceava
Reuniunea promoției 1975 – 50 de ani de amintiri și legături neșterse la Școala Gimnazială Nr. 6 Suceava

Peste 400 de elevi din mediul rural au beneficiat de testare vocațională, de ateliere de autocunoaștere și de sesiuni de orientare profesională

Peste 400 de elevi din mediul rural au beneficiat de testare vocațională, de ateliere de autocunoaștere și de sesiuni de orientare profesională
Peste 400 de elevi din mediul rural au beneficiat de testare vocațională, de ateliere de autocunoaștere și de sesiuni de orientare profesională

Primarul din Fălticeni, Cătălin Coman, i-a premiat pe elevii cu cele mai mari medii la bacalaureat și evaluarea națională

Primarul din Fălticeni, Cătălin Coman, i-a premiat pe elevii cu cele mai mari medii la bacalaureat și evaluarea națională