Cârlibaba şi Ciocăneşti, în Top 10 - cele mai frumoase sate din România

Două localităţi bucovinene, Cârlibaba şi Ciocăneşti, apar în Topul 10 al celor mai frumoase sate din România, top realizat de Carpatair Magazine, împreună cu Asociaţia Cele mai Frumoase Sate din România (AFSR).

Realizatorii topului au ales zece sate, care încă mai păstrează viu stilul pitoresc dat de peisajul montan, care se desprind parcă din basme cu împăraţi şi împărătese.

Pentru a valorifica şi promova potenţialul turistic al satelor româneşti, AFSR şi Carpatair Magazine au ales, pe lângă localităţile Cârlibaba şi Ciocăneşti, satul Drăguş, un sat plin de legendă şi mister de la poalele Munţilor Făgăraş, Polovragi, satul lui Zalmoxis, satul Râmetea din Alba, satul Breb din Maramureş, satul Răşinari din Sibiu, localitatea Jurilovca din Tulcea, localitatea Bazna din Sibiu, satul Cărpineţ din Bihor, a cărui legendă spune că strămoşii acestor locuri ar fi trăit peste 100 de ani fiecare.

Cârlibaba, între legendă şi realitate

Comuna Cârlibaba, conform realizatorilor Top 10, este menţionată pentru prima dată în anul 1629, în cronicile călugărilor de la Mănăstirea Putna. Este locul în care a descălecat Bogdan Vodă, care a ocupat Moldova, pornind din Maramureş. O veche legendă spune că în aceste locuri trăia demult o vrăjitoare, vestită prin împrejurimi pentru practicile sale. Ea locuia pe valea unui râu pe care oamenii l-au numit Gârla Babei şi care a derivat în timp în Cârlibaba, iar satul actual ar fi luat numele acestei ape.

Decorul montan care înconjoară satul este absolut mirific, de pe masivele Dadu şi Fluturica se pot admira văile Cârlibabei şi Bistriţei Aurii. Aflată la doar 6 km, rezervaţia biosferei Pietrosul Rodnei oferă un admirabil exemplu de floră şi faună unice în ţară. În zonă se află şi două rezervaţii inedite, unde se pot vedea cocoşul de munte (Tetrao Urogallus), devenit simbol al satului, respectiv cocoşul de mesteacăn (Lyrurus Tetrix), tot mai rari în peisajul montan românesc.

Cine ajunge în zona Cârlibaba poate vizita Lacul Lala Mare,un lac glaciar localizat în Munţii Rodnei, sub vârful Ineu, la o altitudine de 1.815 metri. Face parte din rezervaţia naturală ”Ineu-Lala”. Este cel mai extins lac glaciar din Munţii Rodnei, având suprafaţa de 5.637,5 metri pătraţi. Cei care reuşesc să ajungă aici nu vor regreta nici un moment, pentru că peisajul este de vis. Ca loc de cazare se poate alege o pensiune din zona Ciocăneşti – Cârlibaba. Traseul spre Lacul Lala pleacă de la drumul care leagă Bucovina de Maramureş.

Ciocăneşti, comună-muzeu

Comuna turistică Ciocăneşti, declarată comună–muzeu în anul 2004, ca urmare a caracterului său unitar şi unic în ţară şi în lume prin motivele naţionale tradiţionale, sculptate pe faţadele caselor majorităţii gospodarilor din Ciocăneşti şi Botoş, „recunoscută şi căutată atât de turiştii români, cât şi de cei din străinătate, se identifică ca o oază de frumuseţe tradiţională în Carpaţii României şi chiar în întreaga Europă”, conform siteului www.ciocanestibucovina.eu.Comuna a fost prima dată amintită într-un hrisov prin care se consemna, la 1400, primirea de către Alexandru cel Bun a muntelui Suhard, ca danie de domnie de la Doamna sa, Ana.

Primul lucru care îţi clăteşte ochii în satul Ciocăneşti sunt motivele tradiţionale sculptate pe faţadele caselor. Pe lângă cele două biserici şi două schituri ortodoxe ale comunei, mai există Mănăstirea „Sfântul Ştefan cel Mare” şi stâna turistică „Arseniuc”, de unde se poate admira o panoramă idilică. Munţii Suhard din împrejurimi se mândresc cu o rezervaţie a bujorului de munte.

Nu puteţi rata Muzeul Ouălor Încondeiate, Casa Muzeu „Ţăran Leontina” sau Muzeul Motivelor Naţionale.

Au devenit tradiţionale două festivaluri la Ciocăneşti: Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate şi Festivalul Naţional al Păstrăvului.

Pe pagina de Facebook (www.facebook.com/Carpatair), aveţi ocazia să votaţi aceste sate timp de două luni. Frumuseţile rurale vor fi incluse într-o broşură şi vor putea fi admirate de cei peste un milion de turişti care zboară cu Carpatair.