50 de persoane, printre care şi şase copii, s-au îmbolnăvit în primele două luni ale anului în spitalele din judeţ

50 de persoane, printre care şi şase copii, s-au îmbolnăvit în primele două luni ale anului în spitalele din judeţ, după ce au contractat diverşi microbi. Cifra nu reflectă însă nici pe departe realitatea, spun specialiştii Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Suceava, potrivit cărora numărul acestor îmbolnăviri ar fi cu mult mai mare dacă doctorii nu s-ar feri să le raporteze. Majoritatea persoanelor, care, potrivit statisticilor, s-au îmbolnăvit în spital, au contractat infecţii respiratorii, urinare, digestive, de plagă chirurgicală şi cutanate (de piele).

Evidenţele DSP, instituţie care centralizează datele transmise de medici din teritoriu, arată că, în primele două luni ale anului, din numărul total de persoane externate, de 17.984, 50 s-au ales cu o altă boală în timp ce se aflau în spital – 28 cu infecţii respiratorii, patru cu infecţii digestive, şase cu infecţii urinare şi şapte cu infecţii cutanate.

Secţiile în care se înregistrează cele mai multe cazuri de infecţii intraspitaliceşti

Concret, din totalul de 50 de cazuri de infecţii intraspitaliceşti (aşa-numitele infecţii nosocomiale), şase au fost înregistrate în secţiile de Pediatrie, unde situaţia se prezintă în felul următor: patru infecţii respiratorii şi două digestive. În maternităţi au fost consemnate trei cazuri de infecţii nosocomiale, în toate situaţiile fiind vorba de infecţii cutanate. La Obstetrică au fost înregistrate cinci cazuri de infecţii intraspitaliceşti, dintre care patru urinare şi una de plagă chirurgicală. La Ginecologie au fost consemnate două cazuri de infecţii nosocomiale, ambele de plagă chirurgicală. La Chirurgie au fost semnalate cinci cazuri de infecţii intraspitaliceşti, dintre care una respiratorie şi patru de plagă chirurgicală. La Anestezie şi Terapie Intensivă, Dializă şi Urologie nu a fost raportat nici un caz de infecţie nosocomială. La Neurologie, situaţia stă în felul următor: patru infecţii intraspitaliceşti, dintre care două respiratorii, una urinară şi una încadrată la „alte tipuri”. În celelalte secţii au fost semnalate 25 de infecţii intraspitaliceşti, dintre care 21 respiratorii, două digestive şi câte una cutanată şi urinară.

E.Coli şi stafilococi

De menţionat că printre germenii identificaţi în multe din cele 50 de infecţii nosocomiale raportate în ianuarie şi februarie 2012 se regăsesc E.Coli şi stafilococi.

Infecţia nosocomială este infecţia dobândită de pacient în cursul spitalizării pentru o altă afecţiune (contaminarea virală sau bacteriană anterioară internării, cu manifestare clinică intraspitalicească, nu reprezintă o infecţie nosocomială), cel mai adesea manifestată clinic pe parcursul internării actuale, dar posibil şi după externare. Potrivit specialiştilor, pentru a aduce infecţiile nosocomiale la niveluri cât mai scăzute posibil este important să se asigure o strategie de control şi supraveghere, în funcţie de sectorul de activitate. O bună formare a personalului de îngrijire şi respectarea regulilor de igienă spitalicească (mai ales la executarea unor acte medicale cum ar fi montarea de sonde vezicale sau de ventilaţie artificială, efectuarea de puncţii sau injecţii) reprezintă principalele metode de reducere a numărului de îmbolnăviri.

„Toate cele 50 de cazuri de infecţii nosocomiale au fost izolate, corect diagnosticate şi tratate. Totuşi, acest număr de infecţii nosocomiale nu este real, fiind vorba de o raportare deficitară din partea medicilor”, a subliniat dr. Cătălina Zorescu, directorul adjunct medical al Direcţiei de Sănătate Publică Suceava.

Raportarea infecţiilor nosocomiale, literă de lege în alte ţări

De menţionat că, în alte ţări, raportarea infecţiilor nosocomiale este literă de lege, pe când la noi acestea se ascund de teama unor aşa-zise repercusiuni, chiar dacă se ştie că infecţiile contractate pe perioada internării nu pot fi evitate nicăieri în lume, în ciuda profesionalismului actului medical. În Suceava, doctorii nu le raportează din frică, prudenţă sau dintr-un exces de autoprotecţie, dar şi din cauza unor „scăpări”, ca urmare a activităţii intense. Ascunderea infecţiilor nosocomiale favorizează însă apariţia altora (în lipsa raportărilor, cauzele nu pot fi depistate), cu consecinţe mai grave atât în plan medical, cât şi în plan economic, în condiţiile în care pacientul necesită un tratament suplimentar, iar durata de spitalizare se prelungeşte.