Încă o săptămână de aşteptare în procesul pădurilor cerute de Fondul Bisericesc

Suspansul în privinţa terenurilor forestiere cerute de Fondul Bisericesc Ortodox Religionar al Bucovinei de la statul român se menţine. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a amânat cu încă o săptămână pronunţarea în acest dosar, până pe 15 martie. Recursul în dosarul care priveşte retrocedarea a 166.813 hectare de pădure s-a judecat pe 1 martie, iar după ore de judecată, magistraţii instanţei supreme le-au cerut părţilor implicate în proces să depună concluzii scrise până pe 8 martie, când ar fi trebuit să fie şi pronunţarea. Probabil din dorinţa de a analiza cât mai bine argumentele celor două părţi, judecătorii au decis că se impune o nouă amânare.

Procesul dintre Fondul Bisericesc Ortodox Religionar din Bucovina şi statul român, prin Direcţia Silvică Suceava, a început în aprilie 2001. La acea vreme, avocaţii Fondului Bisericesc au solicitat retrocedarea a 192.000 de hectare de pădure, suprafaţă pe care consideră că Biserica din Bucovina a avut-o în proprietate până după Al Doilea Război Mondial, când statul comunist a confiscat-o. În replică, juriştii Direcţiei Silvice consideră că acele păduri nu au fost niciodată în proprietatea unei fundaţii care reprezenta interesele Bisericii, ci doar în administrare.

După mai multe procese, care au ajuns inclusiv la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prima soluţie în dosar a fost pronunţată în martie 2007. Tribunalul Suceava a decis la vremea respectivă că se impune lăsarea către Fondul Bisericesc „în deplină proprietate suprafaţa de 166.813,5 hectare de teren cu destinaţie forestieră”. Diferenţa de pădure, până la 192.000 de hectare, a ajuns în proprietatea bisericilor aflate sub jurisdicţia Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor în baza Legii Fondului Funciar, prin acordarea a câte 30 de hectare de teren cu vegetaţie forestieră.

Nemulţumiţi de soluţia Tribunalului Suceava, reprezentanţii Direcţiei Silvice Suceava au atacat-o cu apel şi au cerut şi strămutarea procesului. Dosarul a ajuns la Curtea de Apel Timişoara, care în decembrie 2009 a menţinut soluţia de retrocedare a celor 166.813,5 hectare de pădure. Şi această soluţie a fost atacată cu recurs, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie fiind împuternicită să se pronunţe definitiv şi irevocabil.