Chiria spaţiilor comerciale din Bazarul Sucevei, menţinută aceeaşi de şapte ani

Bazariştii suceveni sunt cei mai avantajaţi din ţară în privinţa preţurilor cu care sunt închiriate spaţiile comerciale existente. În vreme ce şi costurile de administrare a Bazarului au crescut de la un an la altul, odată cu creşterea preţului la utilităţi, la gunoiul strâns zi de zi în cantităţi impresionante, chiriile din Bazarul Sucevei au rămas aceleaşi de şapte ani.

Aşa se face că proprietarii de chioşcuri în Bazar plătesc o taxă de numai 1,10 lei/zi pe metrul pătrat ocupat, dacă chioşcul le aparţine, sau 1,20 lei/zi pe metrul pătrat ocupat, dacă chioşcul aparţine Direcţiei Administraţiei Pieţelor.

Pentru spaţiile comerciale de alt gen decât chioşcurile de tip IRA, IPRUC sau termopan, mai mari de 5 mp, precum spaţiile de alimentaţie publică de pe marginile Bazarului, taxa de închiriere a terenului este de 0,6 lei/zi pentru fiecare metru pătrat ocupat, inclusiv terasele şi copertinele închise şi deschise, sau doar 0,50 lei/zi pe metrul pătrat ocupat, dacă obiectul de activitate este prestări servicii.

În aceste condiţii, proprietarul unui chioşc din zona modernizată a Bazarului are de plătit o chirie lunară de numai 127 de lei, pentru un chioşc de 3,85 mp (chioşcurile au fost micşorate pentru a fi lărgite aleile), în vreme ce proprietarii de chioşcuri din zonele nemodernizate, unde dimensiunea standard ocupată de un chioşc a rămas de 5,06 mp, plătesc o chirie de aproximativ 167 de lei pe lună.

Chiriile mici din Bazar, considerată o măsură socială

Taxele din Bazar sunt aceleaşi din 2004, în ciuda devalorizării leului şi a creşterilor de preţuri la toate serviciile şi utilităţile, care ar fi justificat din plin şi o ajustare a tarifelor percepute bazariştilor.

Primarul Sucevei, Ion Lungu, spune că menţinerea chiriilor modice pentru spaţiile din Bazar reprezintă o măsură de protecţie socială.

“Mulţi dintre cei care vând în Bazar nu au deloc o situaţie socială bună, abia îşi întreţin familiile. Sunt şi unii care au reuşit să se ridice, pornind de acolo, dar acum, când vânzările lor au scăzut, nu se mai poate vorbi de profituri consistente, ci de asigurarea traiului de zi cu zi”, a spus Lungu.

Primarul Sucevei spune că şi decizia de desfiinţare a taxei de intrare în Bazar, de la 1 ianuarie 2010, a fost o măsură de intrare în normalitate, în condiţiile în care nici un alt centru comercial din oraş nu percepe o taxă de intrare, precum şi o măsură de ajutorare a celor din Bazar, ca nu cumva acea taxă modică, de 0,5 lei de persoană, să îi îndepărteze pe eventualii clienţi.

500 de lei, taxa de închiriere a unui stand în Bazar la Slobozia

Taxele pentru spaţiile comerciale din Bazar sunt de şase-şapte ori mai mici decât cele dintr-un centru comercial de genul Iulius Mall, situat vizavi de Bazar, unde chiriile pornesc de undeva de la 50 de euro pe metrul pătrat pe lună, dar şi condiţiile asigurate chiriaşilor sunt la un alt nivel.

Cert este că în vreme ce peste tot în ţară preţul de închiriere a spaţiilor din bazar şi pieţe a fost modificat de la un an la altul.

De exemplu, la Slobozia, care nu are un Bazar atât de cunoscut şi de căutate precum cel de la Suceava, taxa pentru un stand este încă din 2010 de 500 de lei lunar.

Preţurile mici de închiriere a chioşcurilor din Bazarul sucevean au rămas aceleaşi de şapte ani, în ciuda faptului că încasările la bugetul local au fost tot mai mici, în vreme ce investiţiile făcute au fost tot mai mari, odată cu demararea proiectului de modernizare.

Până acum, pentru amenajarea platformei betonate şi a halelor realizate pe o structură metalică, cu pereţi din panouri de policarbon, au fost cheltuiţi aproximativ 60 de miliarde de lei vechi, iar anul acesta se intenţionează alocarea altor 30 de miliarde de lei vechi, pentru realizarea altor două platforme, ceva mai mici.

Mai mult, odată cu eliminarea taxei de intrare, veniturile anuale obţinute din Bazar la bugetul local au scăzut cu peste cinci miliarde de lei vechi.