Alpinismul utilitar, o profesie relativ nouă în România, a dat şansa unui tânăr inginer din Fălticeni să facă parte dintr-o echipă internaţională formată din 29 de profesionişti care recondiţionează Turnul Eiffel din Paris. Marius Grigoraş împlineşte la vară 28 de ani. A absolvit Facultatea de Automatică a Politehnicii din Iaşi şi Facultatea de Geografie la „Spiru Haret”. Pasionat de alpinismul sportiv, pe care îl practică din 1998, a trecut cu uşurinţă la cel utilitar, în 2006, şi aici s-a specializat, cu acte în regulă.
La început a lucrat în ţară, la estetizarea combinatului siderurgic de la Galaţi, la restaurări de silozuri de cereale, iar în 2008 a venit la Suceava pentru a fi mai aproape de casă. „Am deschis o întreprindere individuală şi am început să termoizolez apartamente şi să montez bannere publicitare. În toamna anului 2009 am auzit pe un post de radio despre o echipă de români la Turnul Eiffel. Pe subcontractor îl ştiam din studenţie, din Iaşi. L-am sunat şi i-am spus: <Dacă ai nevoie la anul sau…>. Aşa am ajuns să lucrez cu ei. Sunt 18 români, doi portughezi, din care unul e şeful de şantier, cinci greci şi patru francezi”, ne-a spus Marius. Românii au salariile cele mai mici, dar comparativ cu ce câştiga în Suceava, unde tânărul alpinist spune că ar fi o piaţă bună, îi rămân în buzunar mai mulţi bani după ce îşi achită toate cheltuielile.
„Nu este mult comparativ cu sumele cu care sunt plătiţi francezii sau ceilalţi alpinişti din Europa, dar problema este de la angajatori. Dacă eşti independent, ca alpinist în Franţa remunerarea porneşte de la 2.600 până la 3.500, 4.000 de euro, depinde de calificări. România exportă forţă de muncă ieftină şi calificată. Când lucrăm atârnaţi printre fiarele turnului cu aproximativ 10 kg în plus pe noi, turiştii ne privesc cu admiraţie, francezii... cu puţină invidie. Ştiţi, şi ei sunt în criză... şi noi muncim mai bine pe bani mai puţini”, ne-a spus Marius.
 

Turnul Eiffel se restaurează din şapte în şapte ani
Marius Grigoraş spune că încă gândeşte româneşte, este de prea puţin timp plecat din ţară, dar nu se poate opri să constate că în Paris un şomer îşi permite să-şi cumpere o maşină second hand şi că dintr-un salariu obişnuit un angajat îşi poate acoperi toate cheltuielile. Îi lipsesc familia, prietenii şi locurile pe care le-a vizitat, dar deocamdată nu vrea să revină în ţară.
Este mândru că este român şi ne aminteşte că structura metalică a Turnului Eiffel este realizată la Reşiţa, iar oţelul provine din furnalul de la Govăşdia, localitatea Ghelari, judeţul Hunedoara.
A doua contribuţie românească este a inginerului Gheorghe Pănculescu, inventatorul unui sistem de îmbinare a traverselor de cale ferată, care avea să revoluţioneze construcţiile metalice. Potrivit lui Marius, în cea de-a 19-a campanie de restaurare a turnului sunt folosiţi pentru prima dată alpiniştii utilitari şi se vrea a fi cea mai sigură în privinţa protecţiei muncii, faţă de cele precedente, şi în acelaşi timp un model pentru cele ce vor urma. Lucrările de restaurare a turnului au început în martie 2009 şi se preconizează a fi finalizate în luna septembrie a acestui an. Astfel, timp de 18 luni, echipa mixtă de alpinişti utilitari va trebui să vopsească, timp de 8 ore pe zi, o suprafaţă de 250.000 mp, echivalentul a 45 de stadioane de fotbal, consumul de vopsea ridicându-se la 60 de tone. „Tehnologia de lucru este simplă: penson, trafalet, găleată cu vopsea şi pe alocuri pistol. Înainte de a vopsi se pregăteşte suprafaţa cu şpaclul şi apoi cu peria de sârmă. Tehnica de restaurare este asemănătoare cu cea de la începutul mileniului trecut. Nimic special, chiar dacă este vorba de Turnul Eiffel din mijlocul Parisului, simbol al Franţei. La urma urmei este vorba de bani, iar în acest an bugetul turnului a avut de suferit. Activitatea de recondiţionare a turnului include curăţarea zonelor cu vopsea corodată, grunduirea acestor zone, iar în etapa finală aplicarea unui ultim strat de vopsea specială de culoare maro. Campaniile de recondiţionare a turnului s-au desfăşurat din şapte în şapte ani durând cel mult doi ani. Următoarea va avea loc în 2014 şi va dura cinci ani pentru că se vor face reparaţii capitale la turn şi vor fi curăţate toate straturile de vopsea”, a precizat Marius Grigoraş.
 

În 2009 peste 7 milioane de turişti au vizitat turnul Eiffel
Turnul Eiffel împlineşte în acest an 121 de ani de când a fost ridicat şi oficial aici a fost un singur accident de muncă, soldat cu moartea unui muncitor, la construcţia turnului, în etapa de montare a lifturilor. Construcţia turnului lui Gustave Eiffel a durat doi ani (1887-1889) şi au lucrat 300 de muncitori ce au asamblat 18.038 piese din oţel fixate în 2,5 milioane de nituri. Până în 1929 a fost cea mai înaltă clădire din lume şi este cel mai vizitat monument arhitectural al Franţei. Doar în 2009 peste 7 milioane de turişti au vizitat gigantul de oţel aflat pe malul Senei.
Revopsirea turnului costă 4 milioane de euro, însă reprezentantul francez al companiei norvegiene Jotun Coatings, care a câştigat licitaţia pentru a furniza vopseaua folosită, susţine că nu banii sunt importanţi, ci imaginea pe care firma şi-o face. La fel consideră şi Marius Grigoraş, precum şi colegul lui de breaslă de la Suceava, Dan Curic.
 

„Degeaba eşti alpinist utilitar dacă nu ştii o meserie”

Dan este tot inginer, dar electronist. Are cu zece ani mai mult ca Marius şi încearcă să profeseze în Suceava. Apreciază că alpinismul utilitar dă posibilitatea unui muncitor de a-şi practica meseria la înălţime şi crede că în viitor vor înţelege şi sucevenii că este mai ieftin şi mai practic decât soluţiile clasice. Astfel, alpiniştii utilitari pot lucra la degajarea unor zone cu grad ridicat de risc - tencuieli, ţurţuri, zăpadă, în perimetre unde folosirea schelelor ar fi imposibilă, la termoizolaţii, hidroizolaţii, spălat sau montat geamuri, curăţare faţade, tencuieli, învelitori din tablă, curăţat sau demolat coşuri de fum, montare reclame, antene sau alte instalaţii, vopsitorie, reparaţii şarpante, toaletare arbori etc. Din păcate, puţine firme din Suceava înţeleg că „un om în coardă poate să facă mai mult decât unul pe schelă”.
„Piaţa din Suceava nu este încă pregătită pentru alpinismul utilitar, dar criza economică ar putea activa piaţa serviciilor. Dar să fie clar, degeaba eşti alpinist utilitar dacă nu ştii o meserie. Dacă nu ştii să baţi un cui, ce te ajută să fii alpinist?”, spune Dan, arătând că, cel puţin în domeniul renovărilor de faţade, preţul cu care făceau o lucrare alpiniştii utilitari este la două treimi faţă de cel prin metoda clasică, şi asta în primul rând că se elimină costul schelelor.
 

Costul echipamentului unei echipe de alpinişti utilitari poate depăşi 15.000 de euro
Echipamentul unui alpinist utilitar este mai aproape de cel din speologie şi constă în hamuri, coborâtoare, blocatoare, corzi statice, carabiniere de oţel, cordeline, bancă de lucru, căşti şi salopete.
Cele mai scumpe sunt corzile, o coardă statică de lucru, de 60 metri, costă în cel mai bun caz 3,5 milioane de lei vechi, iar la o faţadă de bloc sunt necesari 200-300 de metri de coardă. O carabinieră costă 600.000 de lei vechi, un ham de lucru 150-300 de euro etc., astfel că echipamentul unei echipe de 15 oameni costă aproximativ 15.000 de euro.
În cazul alpiniştilor utilitari care lucrează în medii toxice, numai echipamentul unui singur om depăşeşte 10.000 de euro.
Până la lucrări de mare anvergură, cum a găsit Marius Grigoraş, Dan se mulţumeşte să practice intens alpinismul sportiv şi, din când în când, să exerseze alpinismul utilitar, mai ales că de 3 luni este şi tată, iar fiica sa, Ioana, are nevoie de ambii părinţi lângă ea.

 

Imagini video cu echipa de alpinişti care lucrează la recondiţionarea Turnului Eiffel . Filmul este realizat de Televiziunea Franceză.

Les acrobates de la Tour Eiffel sélectionné dans Actualité et Actu France

 

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Un tânăr fălticenean, în echipa care recondiţionează Turnul Eiffel.

Comentarii