Flutur, despre oi, regrete, turism şi Messi

Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava şi vicepreşedinte al PD-L la nivel naţional, a vorbit, într-un interviu acordat acum câteva zile, despre activitatea sa din ultimii ani. În acest interviu veţi afla cum „a ajuns” Messi în Bucovina, despre controversa cu scrisul cu oi pe dealurile de la Frasin sau despre cifra de jumătate de milion de vizitatori la târgul „Produs în Bucovina” de la Bucureşti. De asemenea, veţi mai afla ce crede Gheorghe Flutur despre colaboratorii săi, dar şi despre principalii adversari politici la nivel judeţean.

- Ce crede omul Gheorghe Flutur despre politicianul Gheorghe Flutur?

- Cred că am reuşit în ultimii doi ani să dau prioritate administraţiei mai mult decât politicului. Am fost când eram în Parlament un om politic, am lăsat motoarele şi m-am ocupat de administraţie. Ce cred eu, un om politic e mai bine să fie mai întâi în administraţie şi apoi un om politic. E mai bine aşa.

- Ce crede politicianul Gheorghe Flutur despre omul Gheorghe Flutur?

- Eu cred că aşa cum e întrebarea, ca politician, ar fi bine să împart mai riguros lucrurile şi să las şi pe alţii să le ducă. M-am înhămat într-o grămadă de lucruri, e foarte mult, îmi mănâncă o grămadă de timp şi se concentrează enorm de multă responsabilitate pe mine. Îmi duc un rol de uninominal nu numai în ziua votului, ci în fiecare zi. Nu mă plâng cu asta, dar cred că trebuie să împart sarcinile mai mult şi pe alţii.

Aşteaptă să fie contrazis mai des de colaboratorii săi

- Plecând de aici, care sunt sfătuitorii dumneavoastră la nivel judeţean şi dacă aveţi ceva a le reproşa?

- Pe partea politică, echipa cu care lucrez foarte bine, este formată din oameni care sunt de cursă lungă, cu mine, începând cu Pardău, Bălan, Orest Onofrei, Lungu, şi din alţi colegi parlamentari de aici de la Suceava. Oameni care m-au însoţit în toată evoluţia mea politică, dar şi alţii noi, iar pe partea administrativă mă sfătuiesc cu cei de la Consiliul Judeţean, cu acei consilieri, Barbă, Creţu, colegii mei de aici, directorul economic, şefii de departamente, am una-două întâlniri de lucru pe zi cu ei.

- Aveţi ce le reproşa?

- Uneori da, le-aş spune că trebuie să fie mai curajoşi când mă contrazic, să o facă mai des.

- Aţi anticipat următoarea întrebare. Pentru că există multe voci care spun că v-aţi înconjurat de yesmani, oameni de o valoare mai mult sau mai puţin incontestabilă, care nu vă reprezintă. Cum comentaţi?

- Partea executivă este una, partea politică este alta. În partea executivă hotărâm fie în plenul CJ, fie în echipa care conduce, după care, la execuţie, şi de aici cred că s-a tras concluzia, de la vorbă la faptă, nu vreau să fie mult. Aşa am lucrat şi când eram ministru şi am o vorbă, „Nu există nu se poate”, de aceea partea de execuţie se petrece uneori cu voie, mai cu sughiţuri, dar se petrece pentru că cer aceste lucruri. De multe ori, până ajungi la o soluţie, aceasta trebuie să treacă prin nişte filtre. Poate că au fost greşeli inerente, dar la multe lucruri pe care le-am gândit şi la proiecte mari, realitatea a confirmat că au fost în regulă. Însă până ajungi acolo există lupte şi de multe ori aş vrea să fiu mai mult contrazis, să vină cu argumente pertinente. Eu sunt încăpăţânat atunci când îmi propun ceva şi aştept şi vreau să fiu contrazis cu argumente. Dacă nu e cu argumente şi doar pentru că e prea mult de lucru, nu ţin. Sunt foarte ambiţios, vreau să duc totul până la capăt.

Se consideră pragmatic şi nu populist

- Populismul e un termen care vă caracterizează?

- Nu, pragmatismul mă caracterizează. Pe mine mă caracterizează pragmatismul, fiindcă sunt lucruri pe care pot pune mâna pe care le-am făcut, sunt lucruri concrete şi multe. Comunic cu oamenii şi înseamnă că am ajuns la concluzia că atunci când lucrezi cu oamenii trebuie să le explici ce ai făcut şi chiar după ce ai făcut să le prezinţi avantajele. Asta nu e populism. Am fost criticat în primele luni că mă duc la televizor şi vorbesc despre ce voi face. Acum sunt criticat că mă duc să inaugurez ce am făcut. Dacă nu mă duc, o sa spună că nu am făcut nimic. Vreau să explic populaţiei. Am avut timp câteva luni ca să mă aşez la treabă şi lucrurile au început să prindă contur în judeţul ăsta. De la investiţii în drumuri, obiective culturale, pe turism, şi doresc să le explic populaţiei. Aşa te faci înţeles şi oamenii vin cu tine. Când explici ce vrei să faci în judeţ te înţeleg şi atunci când e greu. De exemplu, dacă vrei să iei o măsură nepopulară pentru o perioadă, de exemplu să restricţionezi circulaţia şi dacă explic scopul, oamenii înţeleg, dacă nu, nu. Şi aici este stilul meu de a comunica foarte mult cu oamenii.

Nu a ştiut că a cumpărat cărţile lui Băişanu

- De ce l-aţi ajutat pe Alexandru Băişanu cumpărându-i acel album despre Bucovina?

- Fals. Nici nu ştiu ale cui sunt cărţile. E o problemă legată de cartea de vizită a judeţului Suceava. Gândiţi-vă că Suceava joacă un rol internaţional foarte important, avem şi preşedinţia Euroregiunii Prutul de Sus, sunt şi preşedintele Regiunii NE de Dezvoltare, avem foarte multe delegaţii şi trebuie să le dai ceva, un suvenir care să reprezinte judeţul Suceava şi Bucovina. Am avut în magazia CJ o serie de albume Bucovina 2000, acestea nu se mai fac. Ori, nemaifăcându-se, am încercat să găsim altceva, o carte de vizită pe care să i-o dai unui om, şi dacă la asta vă referiţi, nici nu m-a interesat cine o produce, eu nici nu am ştiut, am citit în presă acest lucru. Nu m-a interesat, este un serviciu cu care se ocupă cei de la aprovizionare şi e treaba lor.  Nu are nici o legătură cu Alexandru Băişanu.

Va continua acţiunile de promovare a Bucovinei

- De doi ani de zile promovaţi Bucovina în diferite modalităţi, inclusiv manifestări la nivel local, naţional şi internaţional. Potrivit statisticilor oficiale, numărul turiştilor a scăzut. Nu credeţi că s-au cheltuit nişte bani aiurea?

- În primul rând nu a scăzut numărul de turişti, pentru că s-a mărit numărul de pensiuni date în funcţiune, şi eu am fost cel care a adus bani pentru proiecte şi inclusiv pensiuni încă de când eram ministru. Eu cred că se vede cu ochiul liber. Ca număr de turişti, eu îmi aduc aminte vârfurile, despre asta vorbesc. Evenimente cum era Paştele în Bucovina, care nu a costat bani, a fost un eveniment care aducea 20-25 de mii de turişti în judeţul Suceava. A fost o reclamă foarte bună. Acum avem proiecte pe bani europeni şi sunt oportunităţi pentru promovarea judeţului tău pe bani europeni şi acesta este un lucru extraordinar. Nu voi renunţa sub nici o formă la acest lucru. Pentru asta trebuie să continui, să fii perseverent, să faci drumuri, indicatoare turistice, siguranţa cetăţeanului, să nu fie zăpadă sau gheţuş pe Mestecăniş sau Tihuţa, să nu fie transportul pe cabluri cu riscuri şi aşa mai departe. Toate astea, nu trebuie să le aştepţi să-ţi aducă avantaje peste noapte. Numărul de oameni care au început să vină, oamenii cu care stau eu aici de vorbă arată altceva.

Asociaţiile de turism sunt foarte încântate de aceste acţiuni. Un exemplu este Asociaţia „Produs în Bucovina”, care vinde, şi am vândut la Bucureşti câteva zeci de tone de preparate de carne, de brânzeturi, este un lucru rău? Eu cred că este un lucru excepţional.

Succesorul său va veni dintr-o „masă critică de tineri”

- Cine este succesorul lui Gheorghe Flutur la şefia PD-L?

- Trebuie să vă mărturisesc că doresc să creez o masă critică de tineri şi doresc să-i încurajez şi aici nu eu hotărăsc, ci momentul potrivit va hotărî. Important este să cresc pepiniere.

- Aveţi două-trei exemple din tânăra generaţie?

- Eu sunt deschis tinerilor şi această pepinieră va trebui să-şi valideze singură liderii, şi această zi va veni.

Ce decizii regretă de la venirea în fruntea CJ

- Care sunt deciziile pe care le-aţi regretat de când aţi fost ales preşedinte al CJ Suceava?

-Uneori trebuia să fiu şi mai ferm în anumite lucruri, de exemplu în lupta mea cu Bucureştiul pentru fonduri, pentru inundaţii. Am fost ferm, dar trebuia, în 2008, să fiu şi mai ferm ca să-mi dea bani, că văd că până la urmă trebuie să ai mai mult tupeu şi obrăznicie ca să-ţi vină bani pentru refacerea infrastructurii. În rest, sunt convins că puteam face lucrurile şi mult mai bine. Aş spune că mi-aş dori mai multă iniţiativă şi să încurajez mai mult iniţiativa privată. Este un obiectiv de-al meu pentru lunile viitoare, adică în localităţile judeţului să mă apropii; au fost multe iniţiative publice, primăriile care au făcut drumurile, şcoli, cămine, săli de sport, dar la iniţiativa privată, adică ceva locuri de muncă în domeniul privat, e nevoie de mai mult.  

De la Nicolas Cage, la Messi

- Când aţi recunoscut public ultima dată că aţi greşit?

- (Pauză) De exemplu, când la o întâlnire cu tinerii la Colegiul „Mihai Eminescu”, m-au întrebat de Nicolas Cage, dacă vine la Suceava, şi am spus că am greşit că m-a mâncat limba să spun unui jurnalist că îl voi invita şi atunci mi-am adus aminte de episodul de dinainte de Paşte, când a fost o solicitare din partea lui Gică Popescu pentru fotbalistul Messi să vină în Suceava, chiar să închirieze Casa de Oaspeţi. Se discutase şi acest lucru, şi atunci am făcut o declaraţie că auzisem, tot aşa, nici nu mai era conferinţă de presă, dar eram eu foarte relaxat şi le-am spus, şi a apărut a doua zi pe presă, şi atunci cred că din păcate nu a mai venit Messi, fiindcă apăruse în presă, şi am spus că am greşit. Le-am spus chiar tinerilor că trebuie să fiu un pic mai prudent la vorbe.

- Dar de Paşte avea meci cu echipa sa, Barcelona.

- Da, numai că solicitarea a fost la RAPPS, la domnul Cucu, şi în felul acesta am spus eu. Domnule, ne-a solicitat că vine de Paşti. Acuma, Paştele nu însemna neapărat că vine în ziua de Paşti. Amintiţi-vă că noi aveam două săptămâni evenimente de Paşti. De exemplu, personalităţile caută să vină în locuri cu legendă, cu tradiţii şi nu neapărat în ziua de Paşte, cu plus minus, şi la asta ne refeream. Aşa şi cu actorul cu care s-a discutat. Nu aveam o confirmare, dar a apărut ştirea ca şi cum vine. Trebuie să fiu mai atent la nuanţă. Atunci am greşit.

- Avansarea unor nume importante este o modalitate de a atrage atenţia asupra evenimentului?

- Nu, cred că e bine să fiu aici un pic mai cenzurat, mai controlat, deşi nu e felul meu. În al doilea rând, trebuie să cer celor care scriu precizarea clară că l-am invitat, nu că şi vine, dacă apărea aşa, asta era.

Despre oile cu care s-a scris pe dealuri la Frasin

- E adevărat că a scrie comentarii pe blog e ceva mai complicat decât de a scrie cu oi pe dealuri. Expresia îi aparţine colegului dumneavoastră Cristian Preda, dar probabil că o gândesc şi alte persoane. Ce părere aveţi?

- În primul rând, cu Cristi Preda nu am avut o relaţie ca să ne cunoaştem foarte bine. El a intrat nu de mult în partid, a plecat la Bruxelles, poate dacă am comunica, am sta mai mult de vorbă, ar înţelege Preda mai multe de la mine. În primul rând, Sebastian Lăzăroiu era la Frasin în 2008 când a fost acel eveniment, „Hora Bucovinei”, deci, această lozincă cu oi pe dealuri este răutăcioasă, scrisă de anumite posturi de televiziune şi de anumiţi oameni politici care şi-au pus lozinca fără să intre în amănunte, şi se referă la prima dumneavoastră întrebare, şi anume la reclamă în Bucovina.

La „Hora Bucovinei” de la Frasin, asociaţia de crescători de oi a făcut undeva pe munte nişte ţarcuri pe care a scris Bucovina şi acolo erau oi. Urcatul oilor la munte este o sărbătoare a zonei. Unii au vrut să îmbrace această ştire critic, ca şi cum cineva a chinuit nişte oi...., dar cine a fost acolo a văzut 40 de mii de oameni şi tot entuziasmul acelor crescători de animale.... Aţi văzut că la un moment dat se spunea că nu am scris noi Bucovina, sau cine a scris, asociaţia de crescători, ci că am scris numele preşedintelui acolo, deci sunt nişte răutăţi. Cred foarte mult în manifestările Bucovinei ca zonă de forţă şi cred că a fost o manifestare decentă, de bun-simţ, şi trebuie să-i laşi şi pe cei care vin să organizeze şi să aibă entuziasmul lor. Nu se poate altfel. Despre asta nu s-a vorbit, că au fost 40 de mii de oameni, s-au întâlnit din trei direcţii şi au urcat pe munte şi că oamenii de acolo sunt crescători de animale, şi asta era o chestiune simbolică şi se întâmplă în fiecare primăvară. Ori, domnul Preda a avut o reacţie la conferinţa mea de presă, asta pentru că nu comunicăm. În teren, politica se face puţin altfel. Dacă ne-am fi întâlnit mai mult în teren, muncă politică, luptă politică, ar fi înţeles, şi dacă era atunci la Frasin, înţelegea şi cred că aprecia acest lucru. A luat-o din gura altuia şi a dus-o mai departe ca folclor şi cred că încă nu ştie despre ce este vorba şi a spus-o în felul ăsta. Eu nu am comentat nimic, la conferinţă atât am spus, că apreciez talentul literar al domnului Preda, ca să închid subiectul, deoarece fiind purtător de cuvânt eu aveam o agendă cu probleme care s-au discutat în biroul politic şi nu altceva. Nici nu vreau să intru în polemică, pentru că, de altfel, Preda este un om care e decan la politologie, ştie, are un CV impresionant, poate că dacă ne-am fi cunoscut mai mult nu apărea această chestiune, dar nu voi comenta niciodată.

Povestea celor 500.000 de vizitatori la târgul „Produs în Bucovina” de la Bucureşti

- La ultima manifestare „Produs în Bucovina” de la Bucureşti aţi avansat cifra de 500 de mii de vizitatori.

- Exact.

- Pare desprinsă din raportările de dinainte de 1989.

- Este citatul lui Cătălin Nehifor.

- Voiam să vă întreb dacă, într-adevăr, au fost 500 de mii de oameni acolo.

- Vreau să vă reamintesc un lucru, Parcul Titan, unde Liviu Negoiţă ne-a dat loc ca să facem manifestarea de trei zile, nu a fost întâmplător ales. Eu am cerut ca la efortul pe care îl face Suceava să ne dea zona cu cel mai mare grad de vizitare. Vin mulţi oameni, e o zonă cu dotări speciale, vin oameni la plimbare pe malul lacului şi e un cartier foarte populat. Dar nu asta e singura chestiune. Jandarmeria şi unităţile de pază au dat această cifră, că nu am inventat-o. Să ne gândim logic că la Cluj au fost circa 120 de mii de vizitatori la standurile Bucovinei de la Iullius Mall şi la Bucureşti au fost de patru ori mai mult. Nu aveai unde să arunci un ac. Şi eu am fost de două ori, la deschidere şi la închidere. De aia spun că îi cred pe cei care au supravegheat zona, e o zonă de tranzit şi am făcut şi reclamă foarte multă. Au venit mai multe sectoare, am cerut întâlnirea bucovinenilor, de aici, de la Suceava, au sunat foarte mulţi prieteni şi cunoscuţi de la Bucureşti. Asta ar fi una. A doua ar fi măsurătoarea a ceea ce s-a vândut şi a treia a fost o chestiune de excepţie, mereu tribunele erau pline acolo, iar jurnaliştii care au fost.... Ştiţi, pe noi nu ne încălzeşte, e exact ce a dat firma de pază. Ştiţi, la unele mitinguri apar dispute, că au fost 5.000 că au fost 7.000 de oameni, că au fost 10 mii. În chestiunile astea am avut întotdeauna contradicţii, dar mi s-a părut atât de ridicol din partea PSD-ului să vină cu chestiuni de astea, care arătau un fel de invidie, că strugurii sunt acri. Noi am spus, şi eu şi colegii mei, cifra care ne-a dat-o firma de pază în din Parcul Titan şi nu altceva. Nu am numărat noi, n-am avut dispozitiv de numărare.

- Şi nu era mai corect să se fi spus „Jandarmeria Bucureşti a apreciat că au fost atâţia vizitatori” şi s-ar fi eliminat orice fel de discuţii?

- Cineva dacă ar fi întrebat, răspundeam. Sunteţi primul care întrebaţi acest lucru. Eu nu am să-i dau replici lui Cătălin Nechifor pe asta. În declaraţia mea de seara, am spus publicului că din informaţiile de la organizatori au fost peste 500 de mii de oameni şi atât. Nu m-a întrebat nimeni. E clar că a fost enorm de multă lume şi a fost o mare reuşită.

Vrea încă un mandat în fruntea Consiliului Judeţean Suceava

- De-a lungul timpului aţi primit oferte de a fi prim-ministru?

- Da, în 2005 şi 2006 au fost acele discuţii şi publice, când era discuţia cu Tăriceanu care să se retragă. Era o chestiune care a apărut mai mult în presă, dar şi în discuţiile din partid de la acea vreme.

- Pentru dumneavoastră ar fi o încununare a activităţii politice să deveniţi prim-ministru sau vă propuneţi mai mult?

- Nu, deci eu am ales în 2008 să vin la Suceava şi să mă cântăresc pe vot uninominal cât fac. Pentru mine, marea mea bucurie este că m-am legitimat la mine acasă. Dacă eu voi fi în stare ca aici acasă să fac ceva, să mulţumesc sucevenii, este cartea de vizită cu care poţi să te duci unde vrei şi când vrei, dar eu vă amintesc că mi-am anunţat intenţia pentru a doua candidatură la preşedinţia CJ pentru a continua proiectele începute, nu alte ambiţii. Din punctul ăsta de vedere, ce-ţi doreşti, sigur, sunt în echipa de vârf, lucrez foarte bine cu echipa de la vârf, dar ştiu foarte bine că un lider politic trebuie să fie legitimat la el acasă. Eu asta încerc să fac.

Dispus să sprijine înfiinţarea Radio Bucovina

- Ştiu că aţi primit o propunere de a sprijini un proiect pentru înfiinţarea Radio-Bucovina. Propunerea a venit de la câţiva bucovineni de la Timişoara, din Banat, acum mai bine de jumătate de an, cred. Ce aţi făcut pentru acest proiect?

- La mine vin oameni, şi recent am fost în colaborare cu Cernăuţiul pe mass-media. Nu sunt un tip care să se implice în proiecte de mass-media.

- Ca să completez, Radio Bucovina ar urma să facă parte din cadrul Radio România, cum este Radio Iaşi, Radio Banat.

- Nu am avut o discuţie concretă pe tema aceasta, am avut pe radio regional, nu Radio Bucovina, dar cât de mult ţin eu la provincia aceasta Bucovina, sunt în stare să sprijin, dar sprijinul la mine înseamnă idei, participarea la emisiuni, asigurarea a tot ce pot să asigur eu în mod legal ca preşedinte de Consiliu Judeţean.

- Dar ca lobby pentru înfiinţarea acestui post?

- Nu mi-a cerut nimeni lobby pentru înfiinţarea acestui post. Nu mi-a cerut nimeni, dar repet, orice mass-media care ar veni să se înfiinţeze aici eu o salut, asta înseamnă o concurenţă în piaţă, o calitate în plus, şi când e vorba despre ceva, despre Bucovina, nu fac decât să salut, dar nu mi-a cerut nimeni aşa ceva, lobby. Îmi amintesc că au venit şi căutau ceva posturi pentru o emisiune a bisericii. Au fost pentru o emisiune internaţională cu Cernăuţiul şi cu Euro-regiunea Prutul de Sus să se intereseze, dar ce-mi spuneţi dumneavoastră este în premieră când aud că s-ar dori un Radio Bucovina. Foarte bine venit, nu am nimic împotrivă, dar nu mi-a cerut nimeni, niciodată, să fac lobby.

- Aici întrebaţi-l pe preşedintele Traian Băsescu. Bastonul de mareşal îl are oricine în geantă, eu nu am păreri preconcepute. Pentru mine, Elena Udrea este un om foarte pragmatic, este un om care a evoluat foarte repede în politică. Din punct de vedere al colegului de partid şi al ministrului este un om foarte pragmatic şi a avut foarte multe iniţiative pentru judeţul Suceava, a fost alături de noi de fiecare dată.