Gabriel MANȚĂ

În ciuda unor calamităţi de scoruri în Liga Campionilor, care au întors Roma în epoca lui Cristi Chivu (la acel 1-7 cu Manchester United, din 2007), iar un brazilian din echipa lui Lucescu, altfel destul de ratangiu, a egalat performanţa lui Messi, 5 goluri într-un meci, cred că e limpede că nu se poate dezbate altceva decât subiectul Simona Halep. La începutul săptămânii scriam că şi Serena trebuie să înceapă să piardă odată şi-odată, dar nimeni nu îşi putea imagina că o s-o facă în asemenea manieră... Este, de departe, înfrângerea carierei pentru Serena. Chiar dacă statisticienii au coborât până la vârsta de 16 ani pentru a găsi ceva relativ similar, acea înfrângere nu înseamnă nimic, era vorba despre o adolescentă promiţătoare şi nimic mai mult. Faptul că a încasat un 6-0, 6-2 ACUM, când are o tonă de Slam-uri câştigate, când este campioana campioanelor en titre, are valoare de simbol, poate chiar de cotitură. Simona i-a demontat jocul până la cele mai intime piese, până la ultimul şurubel, până la ultima garnitură! A fost un festin. Nu trebuie să ne ferim de cuvinte. Chiar dacă Simona n-a câştigat încă nimic cu adevărat important, această victorie va rămâne un reper pentru tenisul feminin.

Stop şi reset. Ce va fi azi? Chiar dacă Serena a declarat că se va aduce acasă şi se va antrena special pentru Simona, revanşa ar putea veni chiar în finala acestui turneu. Dacă se va întâmpla aşa ceva, mi-aş paria toţi banii pe americancă, dar aş fi fericit să-i pierd. Serena n-a menajat-o deloc pe Bouchard în utimul meci din grupă, aşa că aşteaptă meciul Halep-Ivanovic pentru a şti dacă merge mai departe. Paradoxal, o înfrângere oarecare în două seturi pentru Simona ar duce la eliminarea Serenei, deci o şansă uriaşă la trofeu, având în vedere că şi Şarapova e cu valizele făcute. E o situaţie ciudată, la graniţa dintre blat şi interes comun cu Ivanovic. Eu, unul, n-aş strâmba deloc din nas.