Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoMult aşteptata trecere la ora de vară nu este chiar de bun augur pentru economie aşa cum s-a crezut până acum.
Ora de vară nu contribuie la economisirea de energie, ba chiar dimpotrivă, duce la creşterea cheltuielilor. Cel puţin aceasta este concluzia la care a ajuns Matthew J. Kotchen, profesor de economie ambientală la Universitatea Santa Barbara din California.
Timp de doi ani, profesorul Kotchen, ajutat de asistenta sa Laura E. Grant, a studiat efectele orei de vară în statul Indiana, unde în 2005 doar un număr mic de districte, mai precis 15 din 92, au adoptat ora de vară, în timp ce în anul următor, întregul stat "şi-a potrivit ceasul" cu o oră înainte.
Tot ce au făcut cercetătorii a fost să compare consumul de curent între districte în perioada 2005-2006, concluzia lor fiind clară: teoria conform căreia ora de vară este mai convenabilă din punct de vedere economic este doar un mit, care nu este confirmat de realitate.
Noua teorie vine după ani de elogii aduse orei de vară. Susţinătorii vechilor ipoteze afirmă că ora de vară are multiple beneficii, precum diminuarea numărului de accidente rutiere, a criminalităţii, ea fiind benefică chiar şi pentru sănătate.
Ziua lungă, facturi mari
Folosindu-se de datele concrete obţinute, Matthew Kotchen a demonstrat însă că ora de vară "ustură" la portofel.
Potrivit specialistului, facturile consumatorilor din Indiana au crescut cu unu până la patru procente, costurile suplimentare fiind 8,6 milioane de dolari. La acestea mai adaugă între 1,6 şi 5,3 milioane de dolari, sumă provenită din emisiile mai mari de gaz de seră produse din cauza centralelor electrice alimentate pe carbon.
"În nici un studiu nu am găsit date mai clare şi mai evidente de atât. Este un lucru demonstrat că odată cu trecerea la ora de vară se aprind mai puţine becuri şi se consumă mai puţină energie, însă asta doar în lunile de primăvară. Însă odată cu sosirea verii, după amiezele devin mai călduroase. Faptul că sunt şi mai lungi duce la un consum mai mare de energie din cauza aparatelor de aer condiţionat, care au un consum mai mare decât cea economisită cu iluminarea", spune Matthew Kotchen.
Pentru susţinătorii orei de vară, semnalul de alarmă lansat de profesorul Kotchen nu e chiar aşa de grav. "Populaţia din Indiana a cheltuit practic pentru electricitate cam cu un dolar şi 36 de cenţi mai mult. În această sumă modică sunt incluse mai multe ore de lumină, mai puţină criminalitate pentru că se întunecă mai târziu şi există şansa de a face mai multe activităţi în aer liber, care sunt de bun augur pentru sănătate. Nu am nici un dubiu care ar fi răspunsul dacă oamenii ar avea dreptul să aleagă", spune fizicianul Robert Douglas, reprezentant al National Research Council.
Ora de vară
Ideea orei de vară datează chiar din perioada Imperiului Roman, când localnicii îşi reglau orologiile sau clepsidrele cu apă în mod diferit în funcţie de perioada din an.
Însă ideea de a avea mai multe ore de lumină în timpul verii datează de la începutul secolului trecut, când în 1905, un jucător de golf din Marea Britanie, William Willett, a încercat să codifice schimbarea orei pentru a putea juca mai mult.
În Canada şi Statele Unite, primele experimente au fost realizate în timpul Primului Război Mondial.
În America, factorul care a "convins" multe dintre statele federale să adopte ora legală a fost embargoul petrolifer din 1973. În 2006, Congresul SUA a decis obligativitatea trecerii la ora de vară în toate cele 50 de state.
În Europa, această iniţiativă a început să se generalizeze în 1974, după prima criză a petrolului. Atunci, unele ţări au hotărât să-şi dea ceasul înainte pentru a profita de lumina soarelui şi a consuma mai puţin curent electric pentru iluminat.
Directiva europeană stipulează data de începere a perioadei în care funcţionează "ora de vară" (ultima duminică din luna martie, în care ceasul se dă înainte cu o oră) şi sfârşitul perioadei (ultima duminică a lunii octombrie, când se dă înapoi cu o oră).
