Narcis SIRETEANU

De la şefia Serviciului Român de Informaţii şi-a luat tălpăşiţa marele clasic în viaţă George Maior. Se spune că vârful inteligenţei româneşti pierde prin cărăbănirea lui o piesă de greutate şi că o să fie vai şi amar de noi, de acum înainte.

Eu sunt ceva mai reticent când vine vorba de atribuit certificatele de inteligenţă. Şi zic taman pe dos: că dacă ar fi fost foarte colorat în gri la creier, Maior nu ar fi acceptat să le fie naş de cununie unor adversari făţişi ai inteligenţei cum sunt Victor Ponta şi Daciana Sârbu. Un om de calibru neuronic nu acceptă un asemenea compromis, indiferent ce miză politică găseşte el apoi ca justificare. Doar dacă în spatele acestei năşiri nu stă cumva misiunea concretă de a-i ţine sub o mai strictă supraveghere pe cei doi amorezi politici puţini la minte.

La emisiunea „Lumini şi umbre” de pe postul B1 TV, într-unul din ultimele sale interviuri ca şef sereistic, am văzut la Maior umbrele, nu şi luminile. El a admis ceea ce eu tot zic de-o vreme: că în presă există agenţi SRI sub acoperire.

Păi, de ce există? Ca să-şi toarne colegii? Ca să negocieze întâi cu serviciile de informaţii publicarea unor chestiuni mai delicate? Ca să fure date concrete din redacţii?

E aici şi-o chestiune de deontologie: ziariştii au o datorie doar faţă de publicul lor – de cititori, de ascultători, de telespectatori – nu şi faţă de SRI, de SIE sau de CIA.

Dar în primul rând se pune problema criteriilor pe baza cărora aceştia au fost racolaţi. Pe cine poate racola un „inteligent” ca Maior? Pe cineva situat pe acelaşi palier de zestre mintală cu el? Atunci e grav. Sau pe cineva venit cu pilă pe linie de fin ori fină, interesat să capete două salarii: unul mic, de jurnalist, iar celălalt mai mare, de ofiţer? 

Cunosc cazuri concrete de jurnalişti lipsiţi de talent, care lucrează sub acoperire pentru un serviciu sau altul de informaţii. Conducerea gazetelor îi ştie şi îi tolerează. Aşa că să nu mai dăm vina pe criza economică pentru scăderea audienţei ziarelor şi televiziunilor. 

Acest text este un pamflet şi trebuie tratat ca atare.