Prevalenţa hepatitei B a scăzut, însă a crescut cea a hepatitei C

Prevalenţa hepatitei B a scăzut, însă a crescut cea a hepatitei C, care oscilează între 0,1 şi 6% în ţările din Europa, ambele forme ale afecţiunii fiind întâlnite mai des la populaţia defavorizată, precum persoane care au imigrat din zonele cu endemicitate ridicată, potrivit unui studiu.

În Europa, hepatita C afectează 96,5 la sută dintre consumatorii de droguri injectabile şi aproximativ o treime dintre persoanele cu HIV/SIDA, potrivit studiului "Viral Hepatitis: Global Policy", realizat de Alianţa Mondială pentru Hepatită (WHA) şi citat într-un comunicat de presă de vineri al Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO).

Potrivit rezultatelor studiului, atât hepatita B, cât şi hepatita C se întâlnesc mai des la categoriile de populaţie defavorizată, precum persoane care au imigrat din zonele cu endemicitate ridicată, actuali sau foşti consumatori de droguri injectabile şi persoane care sunt sau au fost în închisoare.

Aproximativ 150 de pacienţi participă, la Iaşi, la a doua ediţie a Conferinţei Naţionale a Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO).

Preşedintele Colegiului Medicilor din România, profesor doctor Vasile Astărăstoae, prezent la conferinţă, a spus că deşi se vorbeşte despre un progres nemaivăzut al medicinei, noi patologii ocupă spaţiul lăsat liber de "bolile pe care spunem că le-am învins".

"Explozia patologiei hepatice constituie deja o problemă de sănătate publică şi un domeniu în care numai politici intersectoriale vor permite să îl controlăm. Participarea cu drepturi depline a pacienţilor cu astfel de afecţiuni în realizarea acestor politici constituie o condiţie esenţială pentru un succes durabil. De aceea, organizarea acestei manifestări este definitorie pentru implicarea societăţii în această bătălie dificilă", a declarat profesorul Astărăstoae.

La rândul ei, Marinela Debu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România, a declarat că scopul acestei conferinţe este oferirea posibilităţii pacienţilor de a comunica cu medicii, pentru a se cunoaşte între ei şi a şti că nu sunt singuri.

"Dorim să tragem un semnal de alarmă că, în ciuda statisticilor îngrijorătoare, numărul pacienţilor depistaţi cu hepatită cronică este încă destul de mic. Considerăm că în lipsa unui program naţional pe hepatite, screeningul afecţiunilor hepatice este încă realizat în prea puţine unităţi sanitare", a continuat Marinela Debu.

La conferinţă participă şi Achim Kautz, responsabil pe Europa al Alianţei Mondiale pentru Hepatită, Vasile Cepoi, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Iaşi, Iulian Şerban, preşedintele Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi, Tudor Ciuhodaru, şeful Unităţii de Primiri Urgenţe de la Spitalul "Sfântul Ioan" din Iaşi şi deputat de Iaşi.

"Potrivit datelor deţinute de Alianţa Mondială pentru Hepatită, o treime dintre guvernele europene au solicitat sprijin Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în îmbunătăţirea accesului la tratament. 68 la sută dintre ţările europene deţin un model de diagnostic, tratament şi îngrijire a pacientului, 75 la sută raportează existenţa unor fonduri guvernamentale alocate tratamentului şi 57 la sută dintre guverne declară existenţa ambelor mijloace", a spus reprezentantul Alianţei Mondiale pentru Hepatită, Achim Kautz.